DECIZIE Nr.
904 din 23 iunie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 alin. 1 si 2 si ale art. 278 1
alin. 1 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 561 din 12 august 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 1 şi 2 şi ale art. 2781
alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Nicolae Răzvan
Micul în Dosarul nr. 13.832/197/2008 al Judecătoriei Braşov, de Gheorghe
Moroşan în Dosarul nr. 1.642/206/2008 al Tribunalului Suceava - Secţia penală
şi de Marin Frunză în Dosarul nr. 2.010/233/2008 al Judecătoriei Galaţi.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă Curţii că autorul excepţiei
Nicolae Răzvan Micul a transmis Curţii note scrise prin care solicită admiterea
excepţiei de neconstituţionalitate.
Curtea, având in vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 115D/2009, nr. 151D/2009 şi nr.
292D/2009 au obiect parţial identic, pune în discuţie, din oficiu, problema
conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune
conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea
dosarelor nr. 151D/2009şi nr. 292D/2009 la Dosarul nr. 115D/2009, care este
primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 9 decembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 13.832/197/2008, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278
alin. 1 şi 2 şi ale art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală.
Excepţia a fost ridicată de Nicolae Răzvan Micul cu ocazia soluţionării plângerii
împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.
Prin Incheierea din 12 decembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 1.642/206/2008, Tribunalul Suceava - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 2781 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost
ridicată de Gheorghe Moroşan cu ocazia soluţionării recursului formulat
împotriva sentinţei prin care a fost respinsă plângerea împotriva unei
ordonanţe a procurorului ierarhic superior de infirmare a unei ordonanţe de
scoatere de sub urmărire penală.
Prin Incheierea din 9 decembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 2.010/233/2008, Judecătoria Galaţi a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781
alin. 1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Marin
Frunză cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei ordonanţe prin care a
fost respinsă cererea de recuzare a unui lucrător de poliţie, precum şi
împotriva ordonanţei procurorului ierarhic superior.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia Nicolae Răzvan Micul susţine că art. 278 alin. 1
şi 2 şi art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală încalcă
accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea
cauzelor într-un termen rezonabil, precum şi dreptul la un recurs efectiv,
întrucât dreptul cetăţeanului de acces direct şi neîngrădit la o instanţă de
judecată este golit de conţinut în condiţiile în care procurorul ierarhic superior
poate infirma soluţia procurorului de caz, fixând termene pentru finalizarea
cercetărilor care nu sunt respectate, iar legea nu prevede niciun fel de
sancţiuni în cazul tergiversării soluţionării unei cauze. Autorii excepţiei
Gheorghe Moroşan şi Marin Frunză arată că art. 2781 alin. 1 din
Codul de procedură penală, întrucât nu prevede posibilitatea atacării în faţa
judecătorului şi a altor acte ale procurorului în afara rezoluţiilor şi
ordonanţelor de netrimitere în judecată, inclusiv actul procurorului ierarhic
superior prin care acesta admite plângerea împotriva rezoluţiei sau ordonanţei
procurorului de netrimitere în judecată şi dispune redeschiderea urmăririi
penale, încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 - „Statul român",
ale art. 4 - „Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni", ale art.
15 - „Universalitatea", ale art. 16 - „Egalitatea în drepturi", ale
art. 21 - „Accesul liber la justiţie", ale art. 24 - „Dreptul la
apărare", ale art. 53 - „Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al
unor libertăţi", ale art. 124 - „Infăptuirea justiţiei", ale art. 126
- „Instanţele judecătoreşti" şi ale art. 148 - „Integrarea în Uniunea
Europeană", precum şi ale art. 11 - „Dreptul internaţional şi dreptul
intern" şi ale art. 20 - „Tratatele internaţionale privind drepturile
omului" raportate la prevederile art. 1 -„Obligaţia de a respecta
drepturile omului", ale art. 6 - „Dreptul la un proces echitabil",
ale art. 13 - „Dreptul la un recurs efectiv", ale art. 14 - „Interzicerea discriminării"
şi ale art. 17 - „Interzicerea abuzului de drept" din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv
prevederile art. 1 privind egalitatea în drepturi, ale art. 2 referitoare la
interzicerea discriminării, ale art. 6 cu privire la dreptul oricărei persoane
de a-i fi recunoscută calitatea de subiect de drept, ale art. 7 referitoare la
egalitatea în faţa legii, ale art. 8 instituind dreptul la un recurs efectiv,
ale art. 10 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 11 referitoare la
prezumţia de nevinovăţie şi ale art. 30 cu privire la interzicerea abuzului de
drept din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Judecătoria Braşov apreciază
ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, întrucât textele de lege
criticate nu aduc atingere dispoziţiilor din Constituţie şi din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de
autorul excepţiei.
Tribunalul Suceava - Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
deoarece art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală nu aduce
atingere dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate. Mai arată că autorul
excepţiei urmăreşte, în realitate, completarea textului de lege criticat, în
sensul de a permite atacarea în faţa judecătorului şi a ordonanţei de infirmare
a rezoluţiei sau ordonanţei de netrimitere în judecată, aspect care excedează
competenţei Curţii Constituţionale, ţinând de domeniul exclusiv al
legiuitorului.
Judecătoria Galaţi apreciază
ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, întrucât art. 2781
alin. 1 din Codul de procedură penală nu aduce atingere dispoziţiilor din Legea
fundamentală invocate de autorul excepţiei.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât nu încalcă
prevederile art. 1, 4, 16, 20, 21, 124 şi 126 din Legea fundamentală şi nici
dispoziţiile art. 6 şi 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale. Face trimitere, în acest sens, la deciziile Curţii
Constituţionale nr. 405/2005, nr. 598/2005, nr. 141/2006, nr. 232/2007, nr.
667/2007, nr. 674/2007 şi nr. 355/2008. Arată că celelalte prevederi din
Constituţie invocate nu au incidenţă în cauză. In plus, critica de
neconstituţionalitate este formulată din perspectiva unei omisiuni de
reglementare. Or, modificarea şi completarea textului de lege excedează
competenţei Curţii Constituţionale, fiind atributul exclusiv al legiuitorului.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 278 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală,
modificate prin Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea Codului
de procedură penală şi a unor legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, şi ale art. 2781 alin.
1 din acelaşi Cod, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi
completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor
legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7
august 2006. Potrivit dispozitivului Incheierii din 12 decembrie 2008,
pronunţată de Tribunalul Suceava - Secţia penală, obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2781 din Codul
de procedură penală. Din considerentele respectivei încheieri, precum şi din
notele scrise ale autorului excepţiei, reiese, însă, că acesta critică numai
dispoziţiile alin. 1 al art. 2781 din Codul de procedură penală.
Prin urmare, Curtea se va pronunţa numai asupra dispoziţiilor art. 278 alin. 1
şi 2 şi ale art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, care au
următorul cuprins:
- Art. 278 alin. 1 şi 2: „Plângerea împotriva
măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza
dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau,
după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori
de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de
Justiţie.
In cazul când măsurile şi actele sunt ale
prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângă
curtea de apel sau ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă
Curtea Supremă de Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza
dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul
ierarhic superior.";
- Art. 2781 alin. 1: „După respingerea
plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere
a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de
scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de
procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese
legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data
comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278,
la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să
judece cauza în primă instanţă. Plângerea poate fi făcută şi împotriva
dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi
de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale
art. 1 - „Statul român", ale art. 4 - „Unitatea poporului şi egalitatea
între cetăţeni", ale art. 15 - „Universalitatea", ale art. 16 -
„Egalitatea în drepturi", ale art. 21 -„Accesul liberia justiţie", ale
art. 24 - „Dreptul la apărare", ale art. 53 - „Restrângerea exerciţiului
unor drepturi sau al unor libertăţi", ale art. 124 - „Infăptuirea
justiţiei", ale art. 126 - „Instanţele judecătoreşti" şi ale art. 148
- „Integrarea în Uniunea Europeană", precum şi ale art. 11 - „Dreptul internaţional
şi dreptul intern" şi ale art. 20 - „Tratatele internaţionale privind
drepturile omului" raportate la prevederile art. 1 -„Obligaţia de a
respecta drepturile omului", ale art. 6 - „Dreptul la un proces
echitabil", ale art. 13 - „Dreptul la un recurs efectiv", ale art. 14
- „Interzicerea discriminării" şi ale art. 17 - „Interzicerea abuzului de
drept" din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, respectiv la prevederile art. 1 privind egalitatea în drepturi, ale
art. 2 referitoare la interzicerea discriminării, ale art. 6 cu privire la
dreptul oricărei persoane de a-i fi recunoscută calitatea de subiect de drept,
ale art. 7 referitoare la egalitatea în faţa legii, ale art. 8 instituind
dreptul la un recurs efectiv, ale art. 10 privind dreptul la un proces
echitabil, ale art. 11 referitoare la prezumţia de nevinovăţie şi ale art. 30
cu privire la interzicerea abuzului de drept din Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că autorul excepţiei Nicolae Răzvan Micul critică, în realitate, modul
de aplicare a dispoziţiilor de lege atacate. Eventualele abuzuri ale organelor
de urmărire penală, la care face referire în motivarea excepţiei şi care
constituie cauza nemulţumirii autorului acesteia, nu pot constitui însă motive
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate şi, prin urmare, nu
pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional, fiind de competenţa
instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor
ierarhic superioare, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.
Totodată, autorii excepţiei Gheorghe Moroşan şi Marin
Frunză solicită completarea art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură
penală, în sensul de a reglementa posibilitatea atacării în faţa judecătorului
nu numai a rezoluţiilor sau ordonanţelor de netrimitere în judecată, ci şi a
altor acte ale procurorului, precum şi a actului procurorului ierarhic superior
prin care acesta admite plângerea împotriva rezoluţiei sau ordonanţei
procurorului de netrimitere în judecată, infirmă actul atacat şi dispune
redeschiderea urmăririi penale. O asemenea solicitare nu intră însă în
competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3)
din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu
privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile
supuse controlului.
Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 278 alin. 1 şi 2 şi ale art. 2781 alin. 1 din
Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 1 şi 2 şi ale art. 2781
alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Nicolae Răzvan
Micul în Dosarul nr. 13.832/197/2008 al Judecătoriei Braşov, de Gheorghe
Moroşan în Dosarul nr. 1.642/206/2008 al Tribunalului Suceava - Secţia penală
şi de Marin Frunză în Dosarul nr. 2.010/233/2008 al Judecătoriei Galaţi.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 iunie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică