DECIZIE Nr.
890 din 16 iunie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 524 din 30 iulie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 din Codul de procedură penală,
excepţie ridicată de Petru Blăniţă în Dosarul nr. 725/44/2007 al Curţii de Apel
Galaţi - Secţia penală.
La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei,
personal şi asistat de avocatul Rareş Liviu Apetrei, cu delegaţie depusă la
dosar.
Cauza este în stare de judecată.
Avocatul solicită admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate, sens în care depune la dosar concluzii scrise.
Luând cuvântul, autorul excepţiei arată că încălcarea
dispoziţiilor de lege criticate nu este sancţionată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 11 martie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 725/44/2007, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 68 din Codul de procedură penală.
Excepţia a fost ridicată de Petru Blăniţă într-o cauză
penală privind săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzute de art.
257 din Codul penal.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei susţine că art. 68 din Codul de procedură penală
contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 22 alin. (1) şi art. 23 alin.
(1). In acest sens, arată că acest text de lege, fiind incomplet, creează „condiţiile
încălcării drepturilor fundamentale ale persoanei", prin aceea că organele
competente ale statului, în loc să prevină săvârşirea unei infracţiuni, prin
modul concret în care au cercetat condiţiile săvârşirii infracţiunii de trafic
de influenţă (organizarea flagrantului de trei ori), au determinat participarea
persoanelor la acte infracţionale. De aceea, consideră că dispoziţiile de lege
criticate trebuie completate cu următorul text: „Este oprit organelor de
anchetă să creeze cadrul prielnic săvârşirii infracţiunii."
Instanţa de judecată apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat
este constituţional.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 68 din Codul de procedură penală - Interzicerea
mijloacelor de constrângere - potrivit cărora „Este oprit a se
întrebuinţa violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum şi
promisiuni sau îndemnuri, în scopul de a se obţine probe.
De asemenea, este oprit a determina o persoană să
săvârşească sau să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii
unei probe."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea următoarelor prevederi
constituţionale:
- Art. 22 alin. (1): „Dreptul la viaţă, precum şi
dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.";
- Art. 23 alin. (1): „Libertatea individuală şi
siguranţa persoanei sunt inviolabile."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că argumentele invocate de autorul excepţiei nu vizează o veritabilă
problemă de constituţionalitate, astfel că soluţia inadmisibilităţii excepţiei
de neconstituţionalitate, întemeiată pe art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992,
nu permite Curţii Constituţionale să modifice sau să completeze dispoziţiile de
lege supuse controlului său.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 din Codul de procedură penală,
excepţie ridicată de Petru Blăniţă în Dosarul nr. 725/44/2007 al Curţii de Apel
Galaţi - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 iunie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman