Decizia Nr.89 din 07.02.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, excepţie ridicată de Gheorghe Cosma în Dosarul nr. 21.303/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 348D/2011.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând, pe de o parte, că Guvernul a motivat urgenţa reglementării chiar în cuprinsul actului normativ contestat, iar, pe de altă parte, că reglementarea criticată nu a adus atingere cuantumului pensiei, prevăzând doar că pensia de serviciu nu se mai indexează cu procentul care să acopere integral rata inflaţiei din anul precedent, ceea ce demonstrează cu prisosinţă că nu a fost încălcat nici dreptul constituţional la pensie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Sentinţa civilă nr. 1.001 din 1 februarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 21.303/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, excepţie ridicată de Gheorghe Cosma într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii autorului excepţiei de obligare a Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti de reactualizare a pensiei sale de serviciu în cuantum brut de 18.819 RON cu rata anuală de inflaţie începând cu luna martie 2010.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prin adoptarea dispoziţiilor legale criticate, care suspendă pentru anul 2010 obligaţia de actualizare a pensiei de serviciu cu procentul care să acopere integral rata inflaţiei din anul precedent, Guvernul refuză să aplice legea adoptată de Parlament, ceea ce încalcă art. 1 alin. (4) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie. Totodată, ordonanţa de urgenţă încalcă şi art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât Guvernul nu a indicat situaţia extraordinară care a stat la baza adoptării acesteia şi nu a motivat corespunzător urgenţa acestei reglementări, afectând drepturile constituţionale ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă aflat la pensie.Se mai susţine că este îngrădit şi dreptul cetăţenilor la pensie, îngrădire ce nu poate fi justificată prin prisma prevederilor art. 53 din Constituţie.Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele legale criticate nefiind în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale invocate. Se mai arată că nu a fost redus cuantumul pensiei de serviciu al reclamantului, ci a fost plafonat acest cuantum avându-se în vedere contextul economic şi social al ţării.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat este constituţional. Se susţine că Guvernul nu a încălcat sfera de competenţă a Parlamentului, că adoptarea măsurii criticate a fost luată în regim de urgenţă având în vedere necesitatea adoptării în cel mai scurt timp a legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat, condiţie sine qua non pentru menţinerea acordurilor cu organismele financiare internaţionale.În fine, se arată că suspendarea pentru anul 2010 a actualizării pensiei prin indexarea cu procentul care să acopere integral rata inflaţiei din anul 2009 nu încalcă dreptul la pensie, ci, măsura având un caracter temporar, are drept finalitate protejarea substanţei acestui drept constituţional.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009, text asupra căruia Curtea urmează a se pronunţa şi care are următorul cuprins: „Prevederile art. 47 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007, nu se aplică în anul 2010.“Dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 223/2007 prevăd că „Pensia de serviciu [a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă - sn] se actualizează în luna martie a fiecărui an, prin indexare cu procentul care să acopere integral rata inflaţiei din anul precedent.“Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 47 alin. (2) privind dreptul de pensie, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 115 alin. (4) şi (6) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că a fost sesizată prin practicaua unei sentinţe pronunţate de instanţa judecătorească, sentinţă prin care aceasta a şi soluţionat cauza, respingând acţiunea formulată de autorul excepţiei.Cu privire la modul în care instanţa judecătoreasă a ales să sesizeze instanţa constituţională, se reţin considerentele de principiu avute în vedere prin Decizia nr. 1.227 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, decizie prin care Curtea a stabilit că actul de sesizare a acesteia trebuie să fie încheierea întocmită de instanţa judecătorească sau de arbitraj comercial în faţa cărora a fost ridicată o excepţie privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.Sesizarea Curţii este subsecventă efectuării controlului privind îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei realizat de către instanţa judecătorească sau de arbitraj comercial, care are rolul de prim filtru în cadrul etapei judecătoreşti a procedurii soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate. Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, „Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile“.În ceea ce priveşte conţinutul actului de sesizare a instanţei constituţionale, sunt aplicabile dispoziţiile art. 261 din Codul de procedură civilă, norme imperative care stabilesc cuprinsul încheierii pronunţate de instanţă, lipsa unor menţiuni putând atrage nulitatea acesteia, în condiţiile art. 105 alin. 2 teza întâi din acelaşi cod. Astfel, încheierea, ca hotărâre dată de instanţă în cursul judecăţii, are 3 părţi: practicaua, considerente şi dispozitiv. Practicaua cuprinde menţiunile prevăzute la art. 261 alin. 1 pct. 1-4; considerentele sau motivarea sunt prevăzute la art. 261 alin. 1 pct. 5 din Codul de procedură civilă, iar dispozitivul, consacrat de art. 261 alin. 1 pct. 6, constă în reproducerea în cea de-a treia parte a încheierii a minutei. Dispozitivul este considerat partea cea mai importantă, esenţială, a unei hotărâri judecătoreşti, întrucât el este susceptibil a fi pus în executare şi împotriva lui se exercită căile de atac. Prin dispozitiv sunt soluţionate toate cererile părţilor, indiferent dacă sunt cereri principale, accesorii sau incidentale.Raportând aceste considerente la cauza de faţă, Curtea constată, în primul rând, că instanţa a quo a sesizat Curtea Constituţională printr-o sentinţă, şi nu printr-o încheiere, iar, în al doilea rând, că actul de sesizare nu respectă dispoziţiile art. 261 din Codul de procedură civilă.Astfel, întrucât excepţia de neconstituţionalitate reprezintă un incident procedural, prin intermediul căruia autorul a solicitat instanţei judecătoreşti sesizarea Curţii Constituţionale în vederea efectuării controlului de constituţionalitate, instanţa, exercitându-şi competenţa prevăzută de lege, ar fi trebuit să constate admisibilitatea excepţiei, în cadrul considerentelor hotărârii, şi să dispună sesizarea Curţii, prin dispozitivul aceleiaşi hotărâri.Or, în cauza de faţă, procedând la „sesizarea Curţii Constituţionale“ prin practicaua sentinţei din data de 1 februarie 2011, Tribunalul Bucureşti nu a respectat dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, art. 261 din Codul de procedură civilă şi nici Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 26 din 16 decembrie 2010 privind actele de sesizare a Curţii Constituţionale în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 27 decembrie 2010, prin care s-a statuat expres că „Dosarele Curţii Constituţionale având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate cu privire la care Curtea este sesizată în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicată, se vor constitui numai în baza actului de sesizare constând într-o încheiere distinctă, care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor şi opinia instanţei asupra excepţiei. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor. Dispozitivul încheierii se va referi la soluţia instanţei cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale“. Aşa fiind, Curtea constată că nu a fost sesizată în mod legal.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, excepţie ridicată de Gheorghe Cosma în Dosarul nr. 21.303/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 februarie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Benke Károly