DECIZIE Nr. 88 din 27 februarie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin.
(2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si
inlaturarea unor masuri si sanctiuni
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 248 din 10 aprilie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind
gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni, exceptie
ridicata de Cristina Mariana Contras in Dosarul nr. 11.866/2002 al Judecatoriei
Cluj-Napoca.
La apelul nominal se constata lipsa autorului exceptiei, fata de care
procedura de citare a fost legal indeplinita.
Presedintele Curtii dispune sa se faca apel si in Dosarul nr. 507C/2002. La
apelul nominal in acest dosar lipseste, de asemenea, autorul exceptiei, Viorica
Palade. Procedura de citare este legal indeplinita.
Din oficiu Curtea pune in discutie problema conexarii celor doua dosare,
avand in vedere identitatea de obiect al acestora.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca este de acord cu conexarea.
Curtea, in temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, coroborat cu
art. 164 din Codul de procedura civila, dispune conexarea Dosarului nr.
507C/2002 la Dosarul nr. 505C/2002, care este primul inregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca gratierea nu
reprezinta un drept constitutional al condamnatului, care ar fi incalcat prin
textul criticat, ci este o masura de clementa acordata de Parlament, care are
deplina libertate de a limita sfera persoanelor carora li se va aplica iertarea
de pedeapsa.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
Prin incheierile din 7 noiembrie 2002 si din 19 noiembrie 2002, pronuntate
in dosarele nr. 11.866/2002 si 15.722/2002, Judecatoria Cluj-Napoca si
Judecatoria Ploiesti au sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea
nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si
sanctiuni, exceptie ridicata de Cristina Mariana Contras in fata Judecatoriei
Cluj-Napoca si de condamnata Viorica Palade in fata Judecatoriei Ploiesti, in
cauze ce au ca obiect contestatii la executarea pedepsei.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia arata ca
dispozitiile legale criticate instituie o discriminare, contrara prevederilor
art. 16 alin. (1) din Constitutie, atunci cand excepteaza infractorii in mod
diferentiat de la beneficiul gratierii, in raport cu data savarsirii aceleiasi
infractiuni, anterior sau dupa data modificarii, prin anumite acte normative, a
dispozitiei legale de incriminare, desi fiecare a savarsit infractiuni de
aceeasi natura si la date anterioare intrarii in vigoare a actului de clementa.
Judecatoria Cluj-Napoca apreciaza ca exceptia ridicata este intemeiata, iar
dispozitiile criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constitutie,
intrucat "exceptarea de la beneficiul gratierii facandu-se in functie de
redactarea art. 209 alin. 1 din Codul penal - anterioara Ordonantei de urgenta
a Guvernului nr. 207/2000 si a Legii nr. 456/2001 si, respectiv, redactarea in
vigoare - se ajunge, practic, la aplicarea unui tratament juridic diferit unor
persoane condamnate pentru aceeasi infractiune, comisa, insa, la date diferite,
la intervale relativ scurte."
Judecatoria Ploiesti considera ca exceptia ridicata este neintemeiata,
"intrucat Parlamentul, ca putere legislativa, are ca atributii adoptarea
unei legi prin care poate excepta anumite pedepse sau anumite infractiuni de la
beneficiul gratierii, datorita faptului ca gratierea poate fi atat
conditionata, dar si neconditionata".
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor
doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de
vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea,
potrivit dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile
ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul
Poporului.
Presedintele Camerei Deputatilor considera ca exceptia ridicata nu este
intemeiata, deoarece elaborarea actului de clementa si stabilirea criteriilor
conform carora persoanele condamnate pot beneficia de prevederile acestuia tin
de vointa legiuitorului, determinata de realizarea unei politici penale
corecte. Exceptarea de la gratiere a celor care au savarsit infractiuni
prevazute la art. 209 alin. 1 lit. a), b), d) si g) din Codul penal, in
modalitatile prevazute in redactarea acestor texte anterioara Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 207/2000, pe considerentul ca faptele comise in
modalitatile respective sunt mai grave, nu reprezinta o incalcare a art. 16
alin. (1) din Constitutie, nu instituie nici privilegii si nici discriminari.
Guvernul apreciaza, de asemenea, ca dispozitiile legale criticate nu au
caracter discriminatoriu, deoarece art. 16 alin. (1) din Constitutie trebuie
interpretat in legatura cu art. 4 din Legea fundamentala, privind criteriile de
nediscriminare, iar art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 nu
reglementeaza in mod diferit beneficiul gratierii in functie de acele criterii.
De altfel, arata Guvernul, "gratierea colectiva constituie un act de
clementa al Parlamentului, conditiile de acordare si aplicare ale acestuia
fiind stabilite prin lege organica, in temeiul art. 72 alin. (3) lit. g) din
Constitutie".
Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt
constitutionale, avand in vedere ca stabilirea criteriilor de gratiere a unor
pedepse apartine in exclusivitate legiuitorului, unele dintre aceste criterii
fiind prevazute chiar in art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr.
543/2002. Impunerea unor conditii pentru a putea beneficia de gratiere nu
incalca principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor, deoarece "statul
poate, din ratiuni de politica penala, sa considere ca nu trebuie iertati de
pedeapsa anumiti infractori, indiferent de cuantumul sau durata pedepsei
pronuntate, daca sunt vinovati de savarsirea unor categorii de
infractiuni".
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei
Deputatilor, ale Guvernului si cele ale Avocatului Poporului, rapoartele
intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile
legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile
Legii nr. 47/1992, constata urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor
pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002, dispozitii care au
urmatoarea redactare:
"Nu beneficiaza de prevederile art. 1 - 3 cei carora li s-au aplicat
pedepse sau masuri educative pentru urmatoarele infractiuni:
A. Infractiuni reglementate de Codul penal:
[...] 12. furtul de autovehicule, precum si furtul calificat, prevazute in
art. 209 alin. 1 lit. a), b), d) si g), alin. 2 si 3 in redactarea anterioara
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 207/2000, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 594 din 22 noiembrie 2000, in art. 209 alin. 1 - 4
in redactarea anterioara Legii nr. 456/2001 pentru aprobarea Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 207/2000 privind modificarea si completarea Codului
penal si a Codului de procedura penala, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, si in art. 209 alin. 2 - 4, in
redactarea in vigoare;"
Din textul de lege criticat rezulta ca sunt exceptati de la beneficiul
gratierii cei condamnati pentru savarsirea unor infractiuni de furt calificat,
in mod diferentiat, in functie de redactarea diferita a textelor
incriminatoare, facuta prin acte normative succesive.
Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca dispozitiile legale
criticate sunt contrare principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor,
consacrat in art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit caruia:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari."
Examinand continutul textului de lege criticat, precum si criticile
formulate, cu raportare la prevederile constitutionale invocate, Curtea retine
urmatoarele:
Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor
masuri si sanctiuni reprezinta un act de clementa, exercitat de Parlament in
temeiul prerogativelor sale constitutionale si conform politicii penale a
statului. Stabilirea criteriilor de determinare a pedepselor care se gratiaza,
precum si a infractiunilor pentru savarsirea carora nu se aplica iertarea de
pedeapsa intra in competenta exclusiva a legiuitorului. Criteriile de acordare
a gratierii, precum si exceptarile pot viza pedeapsa aplicata, natura
infractiunilor savarsite sau persoana condamnatului, fara ca prin acestea sa se
instituie un tratament juridic inegal pentru categorii de persoane aflate in
situatii identice.
Textul de lege criticat prin exceptia de neconstitutionalitate ii
excepteaza de la beneficiul gratierii pe infractorii condamnati pentru anumite
infractiuni de furt calificat. Criteriul de exceptare consta in continutul
infractiunii, respectiv in imprejurarile de fapt care determina caracterul
calificat si mai grav al infractiunii de furt, imprejurari reglementate in mod
diferit, in timp, de legea penala. Astfel, prevederile art. 209 alin. 1 lit.
a), b), d) si g), alin. 2 si 3, inainte de modificarile aduse prin Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 207/2000, incriminau, in conditii calificate, furtul
savarsit de doua sau mai multe persoane impreuna, de o persoana avand asupra sa
o arma sau o substanta narcotica, asupra unei persoanei aflate in
imposibilitate de a-si exprima vointa sau de a se apara, in timpul noptii,
furtul produselor petroliere sau al gazelor naturale din conducte, depozite ori
cisterne, furtul unui bun care face parte din patrimoniul cultural, al unui act
ce serveste pentru dovedirea starii civile, pentru legitimare sau pentru
identificare si furturi care au produs consecinte deosebit de grave. Prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 207/2000, alin. 2 a fost modificat in
sensul eliminarii referirii la bunul ce face parte din patrimoniul cultural,
acesta fiind prevazut in noul alineat 3, alaturi de alte sase categorii de
bunuri ce constituie obiectul material al infractiunii de furt, iar fostul
alin. 3 a devenit alin. 4. In ceea ce priveste Legea nr. 456/2001 pentru
aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 207/2000, aceasta a adus unele
modificari la alin. (3) al art. 209, precizand natura celor opt categorii de
bunuri, obiect material al infractiunii de furt, care determina sanctionarea
mai aspra a faptelor.
Potrivit dispozitiilor legale criticate, toti infractorii aflati in aceeasi
situatie beneficiaza ori sunt exceptati de la beneficiul gratierii, deopotriva,
in raport cu natura infractiunii si a continutului acesteia, in formularea
legala in vigoare la data savarsirii infractiunii.
Condamnatii care au savarsit infractiuni diferite sau chiar de aceeasi
natura, dar in perioade diferite, cand legea penala a reglementat in redactari
diferite continutul infractiunilor respective, se afla, evident, in situatii
diferite, ceea ce permite si instituirea unui tratament juridic diferentiat,
conform optiunii libere a legiuitorului, fara a se putea retine instituirea
unor privilegii sau a unor discriminari.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al
art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2)
lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si
inlaturarea unor masuri si sanctiuni, exceptie ridicata de Cristina Mariana
Contras in Dosarul nr. 11.866/2002 al Judecatoriei Cluj-Napoca si de Viorica
Palade in Dosarul nr. 15.722/2002 al Judecatoriei Ploiesti.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 27 februarie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Madalina Stefania Diaconu