DECIZIE Nr. 88
din 20 ianuarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 si art. 53 din Legea nr. 29/2000
privind sistemul national de decoratii al Romaniei si ale art. 17-19 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului
national Steaua Romaniei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 131 din 3 martie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă
- procuror
Claudia Miu - prim-maqistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 29/2000
privind sistemul naţional de decoraţii al României şi ale art. 17-19 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului
naţional Steaua României, excepţie ridicată de Tudor Corneliu Vadim în Dosarul nr.
4.468/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios
administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 28 mai 2008, pronunţată în Dosarul
nr. 4.468/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul
naţional de decoraţii al României şi al art. 17-19 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua României. Excepţia de
neconstituţionalitate a fost ridicată de Tudor Corneliu Vadim, într-o cauză
având ca obiect o acţiune în contencios administrativ.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile criticate încalcă dispoziţiile art. 94
lit. a) din Constituţie, întrucât atribuţiile Preşedintelui României sunt
strict şi limitativ prevăzute de Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (5)
care consacră obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a
legilor. In ceea ce priveşte competenţa Preşedintelui României, autorul
excepţiei arată că dispoziţiile cap. II titlul III din Constituţie, care reglementează atribuţiile sale, nu
prevăd atribuţia de a retrage decoraţii şi titluri de onoare şi „nu există nicio normă de trimitere care
să permită legiuitorului să adauge şi alte atribuţii pentru Preşedinte decât
cele prevăzute de Legea fundamentală". Atribuţia conferită de dispoziţiile
legale criticate „adaugă la Constituţie", încălcându-se astfel principiul
supremaţiei Constituţiei consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea
fundamentală, care interzice modificarea dispoziţiilor constituţionale
printr-un act juridic cu forţă inferioară, cum este cazul legii sau al
ordonanţei de urgenţă. Atunci când legiuitorul constituant a dorit să prevadă
atribuţia Preşedintelui României de a conferi, dar şi de a retrage „un anumit
statut", a reglementat expres o astfel de atribuţie. Astfel, dispoziţiile
art. 85 şi 103 din Constituţie prevăd că Preşedintele României numeşte membrii
Guvernului şi îi revocă din funcţie „după o procedură stabilită de textele
respective". Preşedintele României, în calitatea sa de reprezentant al
statului român, are atribuţia de a conferi decoraţii şi titluri de onoare, însă
„este inacceptabil, din punct de vedere legal, dar şi moral, ca tot
Preşedintele, după ce a apreciat că o anumită persoană merită acordarea unei
decoraţii", să o retragă, cu atât mai mult cu cât un Preşedinte retrage
decoraţia acordată de un alt Preşedinte. Autorul excepţiei susţine că la
acordarea unor distincţii sunt avute în vedere meritele şi activităţile pe care
le-a desfăşurat o persoană, din care s-a născut dreptul de a fi decorată. Nu
este just ca meritele pentru care a fost acordată decoraţia să fie şterse
pentru fapte săvârşite ulterior momentului acordării decoraţiei. Mai susţine
că, întrucât Preşedintele României este o autoritate executivă, „dispune de o
putere discreţionară atunci când îşi exercită atribuţiile, putere discreţionară
care nu poate fi cenzurată decât de instanţa de judecată".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile invocate
nefiind contrare art. 94 lit. a) din Constituţie.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciază că formularea unui
punct de vedere, în acest caz, prezintă dificultăţi deosebite, şi ca atare
„revine Curţii Constituţionale rolul de a realiza un examen solid asupra
constituţionalităţii dispoziţiilor legale menţionate, deoarece decizia pe care
o va pronunţa în cauză va crea un precedent".
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu
au comunicat punctele lor de vedere.
Administraţia Prezidenţială, în calitate de
reprezentantă a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, parte în cauza de faţă, prin Notele scrise înregistrate la
Curtea Constituţională, solicită
respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind
sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările
ulterioare, şi ale art. 17, art. 18 şi art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului Naţional Steaua României, dispoziţiile invocate
nefiind contrare art. 94 lit. a) din Constituţia României, republicată. In acest sens menţionează că „prevederile constituţionale
privitoare la conferirea decoraţiilor şi titlurilor de onoare sunt guvernate de
principiul respectării demnităţii umane şi a valorilor democratice dintr-o
societate. Deoarece onoarea poate fi pierdută prin fapte ulterioare
dezonorante, tot astfel şi decoraţiile şi titlurile de onoare pot fi pierdute.
Demnitatea omului reprezintă o valoare fundamentală, ce este garantată într-un
stat de drept, potrivit art. 1 alin. (3) din Constituţia României.
De asemenea, Preşedintele României, conform art. 80
alin. (2) din Legea fundamentală, are îndatorirea de a veghea la respectarea
Constituţiei.
In calitate de reprezentant al statului român, dar şi
de cap al Ordinului Naţional Steaua României, potrivit art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998,
Preşedintele României este cel care ia decizia în privinţa acordării sau
retragerii decoraţiei. In consecinţă, Preşedintele României, ca titular al
dreptului de apreciere ce a stat la baza emiterii Decretului nr. 567/2007, şi-a
exercitat acest drept în strictă conformitate cu prerogativele prevăzute de
Constituţie şi cu dispoziţiile legii speciale.
Preşedintele României, în calitatea sa de reprezentant
al statului român potrivit art. 80 alin. (1) din Legea fundamentală, are
atribuţia exclusivă de a conferi şi, totodată, de a retrage decoraţii şi
titluri de onoare, potrivit art. 94 lit. a) din Constituţie. Legiuitorul
constituant a prevăzut expres atribuţia Preşedintelui României de a conferi
decoraţii, fără a limita în vreun fel această prerogativă, aşa cum a făcut-o în
cazul numirii în funcţiile publice, unde art. 94 lit. c) din Constituţie face
trimitere la condiţiile prevăzute în lege".
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, Notele scrise depuse de Administraţia Prezidenţială,
raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 52 şi 53 din Legea nr. 29/2000
privind sistemul naţional de decoraţii al României, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 7 aprilie 2000, cu modificările şi completările
ulterioare, potrivit cărora:
-Art. 52: „Calitatea de membru al unui ordin se poate
pierde în următoarele situaţii:
a) condamnarea, prin hotărâre judecătorească
rămasă definitivă, la pedeapsa privativă de libertate;
b) pentru fapte dezonorante, altele decât cele
prevăzute la lit. a), care aduc prejudicii morale membrilor ordinului."
-Art. 53: „Pentru judecarea
faptelor dezonorante care aduc prejudicii morale membrilor ordinului, altele
decât cele prevăzute la art. 52 lit. a), se constituie un consiliu de onoare
pentru fiecare ordin."
De asemenea, obiect al excepţiei îl formează şi
prevederile art. 17, 18 şi 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998
privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua
României, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 271
din 14 iunie 1999. Conţinutul acestor dispoziţii este următorul:
-Art. 17: „Calitatea de
membru al Ordinului naţional Steaua României se poate pierde în următoarele situaţii:
a) condamnarea, prin hotărâre judecătorească
rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;
b) pentru fapte incompatibile cu calitatea de membru al ordinului, altele decât cele prevăzute la lit. a),
care aduc prejudicii morale membrilor ordinului.";
- Art. 18: „Pentru judecarea faptelor incompatibile
cu calitatea de membru al ordinului, care aduc prejudicii morale membrilor
ordinului, se constituie un consiliu de onoare format din 7 membri.";
- Art. 19: „Retragerea
ordinelor se face de către Preşedintele României prin decret, la propunerea
Cancelariei ordinelor, în baza hotărârii Consiliului de onoare."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea Constituţională constată că aceasta este neîntemeiată şi, în consecinţă,
urmează să fie respinsă pentru cele ce se vor arăta în continuare:
1. In ceea ce priveşte critica potrivit căreia
Preşedintele României nu are competenţa de a retrage decoraţii
Articolul 94 din Legea fundamentală, sub titlul
marginal „Alte atribuţii", prevede la lit. a) că Preşedintele
României „conferă decoraţii şi titluri de onoare". Atribuţia de
conferire de decoraţii şi titluri de onoare este exercitată de Preşedintele
României în considerarea calităţii de reprezentant al statului român, conform
art. 80 alin. (1) din Constituţie. Această atribuţie de ordin constituţional
şi-a găsit dezvoltarea şi concretizarea în reglementările cuprinse în Legea nr.
29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi în Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua României. Chiar dacă Constituţia
nu a prevăzut, în mod expres, alături de atribuţia Preşedintelui României de
conferire a unei decoraţii, şi pe aceea de retragere, Curtea Constituţională
constată că prima o implică şi pe cea de-a doua, că retragerea unei decoraţii
decurge din atribuţia constituţională de a conferi. Altfel, a nega
posibilitatea Preşedintelui României de a retrage o decoraţie înseamnă a
restrânge una dintre atribuţiile ce îi revin în calitatea sa de reprezentant al
statului român.
Curtea reţine că atât textul art. 52 din Legea nr.
29/2000, care se referă la retragerea decoraţiilor „pentru
fapte dezonorante, care aduc prejudicii morale membrilor Ordinului", cât şi cel al art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
11/1998, care se referă la retragerea decoraţiilor „pentru
fapte incompatibile cu calitatea de membru al Ordinului, care aduc prejudicii
morale membrilor Ordinului", nu contravin
textelor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
2. Cu privire la susţinerea autorului excepţiei
potrivit căreia retragerea unei decoraţii nu poate interveni pentru alte fapte
săvârşite ulterior momentului acordării decoraţiei, care să justifice ştergerea
meritelor pentru care decoraţia a fost acordată iniţial, Curtea consideră că nici aceasta nu este întemeiată.
Decorarea, ca urmare a unor merite deosebite şi a întrunirii diverselor
condiţii prevăzute de legea specială, nu constituie un drept, ci o vocaţie a
persoanei, neavând o consacrare legală, şi cu atât mai puţin constituţională.
In niciun caz nu se poate aplica teoria potrivit căreia drepturile, odată
câştigate, nu mai pot fi pierdute.
Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 29/2000, „Decoraţiile sunt conferite cetăţenilor români pentru serviciile
excepţionale aduse statului şi poporului român, pentru acte de eroism săvârşite
în serviciul militar şi pentru merite deosebite în activitate", iar conform art. 1 alin. (1) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998, „Se reinstituie Ordinul naţional Steaua României, cel mai înalt ordin
românesc, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare,
aduse statului şi poporului român".
Curtea Constituţională consideră că retragerea unei
decoraţii poate avea loc, pe de o parte, pentru fapte dezonorante anterioare
decorării doar în măsura în care, din diferite motive, acestea nu au putut fi
cunoscute la data acordării decoraţiei şi, pe de altă parte, pentru fapte
dezonorante ulterioare, incompatibile cu calitatea de membru al ordinului, dar
numai cu luarea în considerare a stabilirii unui just raport de
proporţionalitate între faptele care au determinat acordarea unui ordin şi cele
care au stat la baza propunerii de retragere a decoraţiei.
Sub acest aspect, aprecierea între meritele care au
determinat acordarea unei decoraţii şi faptele reţinute pentru retragerea
acesteia presupune un act de mare responsabilitate, de dreaptă judecată din
partea celor învestiţi să se pronunţe asupra celui din urmă caz şi, în final,
din partea Preşedintelui României.
Potrivit prevederilor legale, atât conferirea, cât şi
retragerea decoraţiilor se fac prin decret de către Preşedintele României, la
propunerea unor autorităţi stabilite prin lege. Este evident că propunerea care
îi este prezentată Preşedintelui nu îl obligă pe acesta şi nici nu îl opreşte
să facă propriile sale aprecieri. Preşedintele are o largă posibilitate de
apreciere atât asupra propunerilor ce i se fac, în condiţiile legii, pentru
conferirea unei decoraţii, cât şi asupra motivelor cuprinse în propunerile de
retragere a decoraţiei.
In acest context, ţinând seama de natura faptelor
pentru care, odată săvârşite, o decoraţie ar putea fi retrasă, există posibilitatea ca o decoraţie ce
a fost conferită de un anumit şef de stat să poată fi retrasă de şeful de stat
următor, întrucât şi unul
şi celălalt ar acţiona în cadrul aceluiaşi statut constituţional, în
considerarea calităţii de şef al statului.
Nici Constituţia, nici reglementările referitoare la
sistemul naţional de decoraţii nu instituie vreo interdicţie în sarcina
preşedintelui următor celui care a conferit o decoraţie să procedeze, în
condiţiile legii, la retragerea acesteia. Curtea observă că asemenea cazuri s-au
petrecut până în prezent, cum este, de exemplu, Decretul nr. 819 din 8
decembrie 2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 12 decembrie 2003, semnat de
Preşedintele României Ion Iliescu, prin care s-a retras Ordinul naţional
Serviciul Credincios în grad de Cavaler, acordat prin Decretul nr. 527 din 1
decembrie 2000, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 16 decembrie 2000, semnat de
Preşedintele României Emil Constantinescu, domnului Acatrinei Valentin,
judecător la Curtea de Apel Bucureşti.
Curtea reţine că, privitor la retragerea decoraţiilor,
principii asemănătoare celor prevăzute în legislaţia română sunt cuprinse şi în
legislaţia în materie a altor state europene. Astfel, în Franţa se prevede, pe
de o parte, că poate fi exclusă din ordinele din care face parte orice persoană
care a pierdut calitatea de francez, care a comis un act contra onoarei şi care
a fost condamnată contravenţional, iar, pe de altă parte, că este exclusă din
ordin persoana condamnată pentru crimă şi cea condamnată la o pedeapsă cu
închisoarea egală sau mai mare de un an. Şi în România din perioada interbelică
era reglementată excluderea din ordinele naţionale române pentru condamnări
penale, infamante, pentru necredinţă în serviciu, ca funcţionar al statului,
pentru săvârşirea unor „fapte grave în contra
onoarei de om". Atribuţia de conferire a
distincţiilor aparţinea Regelui. Potrivit art. 88 din Constituţia României din
1923, Regele „va conferi decoraţiunile române
conform unei anume legi", fără ca în
Constituţie să se prevadă posibilitatea retragerii decoraţiilor.
In final, Curtea constată că nu există niciun fel de
contradicţii între textele de lege supuse controlului instanţei de contencios
constituţional şi prevederi şi principii cuprinse în Legea fundamentală.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul
naţional de decoraţii al României şi ale art. 17-19 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua
României, excepţie ridicată de Tudor Corneliu Vadim în Dosarul nr. 4.468/2/2007
al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi
fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 ianuarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu