DECIZIE   Nr. 88 din  3 martie 2004

asupra sesizarii de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 2 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 226 din 15 martie 2004

    Cu Adresa nr. 51/139 din 26 februarie 2004 secretarul general al Camerei Deputatilor a transmis Curtii Constitutionale sesizarea privind declansarea controlului de constitutionalitate asupra dispozitiilor art. 3 alin. (2) din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 17 februarie 2004, iar de Senat in sedinta din 24 februarie 2004. Sesizarea a fost formulata, in temeiul dispozitiilor art. 146 din Constitutie, de catre un grup de 54 de deputati, si anume: Gheorghe Albu, Victor Babiuc, Gheorghe Barbu, Radu Mircea Berceanu, Emil Boc, Anca Daniela Boagiu, Vasile Bran, Costica Canacheu, Ion Cirstoiu, Teodor Cladovan, Iliescu Valentin, Paula Maria Ivanescu, Victor Sorin Lepsa, Mircea Man, Alexandru Mocanu, Ion Mogos, Nicolae Nan, Gheorghe-Liviu Negoita, Vasile Nistor, Ioan Oltean, Ioan Onisei, Alexandru Peres, Stefan-Marian Popescu-Bejat, Romeo-Marius Raicu, Mihai Stanisoara, Mircea Nicu Toader, Marin Anton, Cornel Boiangiu, George Crin Laurentiu Antonescu, Constantin-Gheorghe Avramescu, Andrei Ioan Chiliman, Viorel-Gheorghe Coifan, Victor Paul Dobre, Ovidiu-Virgil Draganescu, Liviu Iuliu Dragos, Valeriu Gheorghe, Titu-Nicolae Gheorghiof, Puiu Hasotti, Anton Ionescu, Ion Luchian, Catalin Micula, Monica Octavia Musca, Gheorghe-Eugen Nicolaescu, Napoleon Pop, Cornel Popa, Grigore Dorin Popescu, Calin Constantin Anton Popescu-Tariceanu, Vasile Predica, Dan Radu Rusanu, Nini Sapunaru, Adrian Emanuil Semcu, Dan Coriolan Simedru, Cornel Stirbet si Radu Stroe.
    Sesizarea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 1.021 din 26 februarie 2004, formand obiectul Dosarului nr. 101A/2004.
    Prin aceasta sesizare se solicita Curtii Constitutionale sa constate ca prevederile art. 3 alin. (2) din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor sunt neconstitutionale pentru urmatoarele motive:
    Prevederile de lege criticate sunt contrare dispozitiilor art. 102 alin. (3) din Constitutie, republicata, care precizeaza ca Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica. Din interpretarea acestei dispozitii constitutionale rezulta ca legiuitorul constituant a dorit "sa consacre o formula de guvern fara scara ierarhica interioara". Autorii sesizarii sustin, in aceeasi ordine de argumentare, ca "enumerarile intr-o propozitie au semnificatie foarte precisa" si, intrucat, in textul constitutional mentionat, "intre functia de prim-ministru si functia de ministru de stat este pusa virgula, rezulta logic ca ceea ce urmeaza dupa functia de ministru poate fi echivalentul acestei functii ori o functie mai mica in grad sau importanta si, in nici un caz, o functie superioara". Fata de aceste argumente, "categoria ministrilor de stat" este in contradictie cu dispozitiile constitutionale mentionate.
    In conformitate cu dispozitiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicata, sesizarea de neconstitutionalitate a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere.
    Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, apreciaza ca sesizarea este neintemeiata, in esenta, pentru urmatoarele motive:
    1. Dispozitiile cuprinse la art. 3 alin. (2) din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 90/2001 prevad obligatia Guvernului de a prezenta Parlamentului lista cu componenta Guvernului, pentru acordarea votului de incredere. In temeiul art. 102 alin. (3) din Constitutie, republicata, aceasta lista poate cuprinde pe langa ministri si alti membri ai Guvernului stabiliti prin lege organica, cum ar fi ministri de stat si ministri delegati. Critica de neconstitutionalitate este nefondata, deoarece functia de ministru de stat este reglementata prin legea criticata, care este o lege organica.
    2. Din interpretarea gramaticala, precum si din interpretarea sistematica a dispozitiilor art. 102 alin. (3) din Constitutie, republicata, in lumina dispozitiilor art. 107 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata, rezulta ca legiuitorul constituant a reglementat atributia Presedintelui Romaniei de a desemna "un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar", fara sa utilizeze notiunea de ministru. Daca s-ar accepta interpretarea autorilor sesizarii, consecinta ar fi aceea a numirii ca prim-ministru interimar a unui demnitar care ocupa "o functie mai mica in grad sau importanta" decat ministru, ceea ce este inadmisibil, deoarece aceasta ar insemna sa se adauge la Constitutie.
    De asemenea, din corelarea dispozitiilor constitutionale ale art. 102 alin. (3) cu cele ale art. 73 alin. (3) lit. e) rezulta ca enumerarea functiilor "nu poate avea decat caracter exemplificativ, prin inscrierea atat a functiei de prim-ministru, avand in vedere ca acesta conduce Guvernul, cat si a functiei de ministru, comuna oricarui cabinet".
    Presedintele Senatului considera neintemeiata critica de neconstitutionalitate, in esenta, pentru urmatoarele motive:
    1. Autorii sesizarii pun in discutie numai functia ministrului de stat, nu si pe cea a ministrului delegat, desi nici acesta nu este prevazut de dispozitiile art. 102 alin. (3) din Constitutie.
    Totodata, nu s-au observat prevederile art. 37 alin. (2) din lege potrivit carora Parlamentul, in temeiul art. 61 alin. (1) din Constitutie, republicata, hotaraste care dintre ministrii propusi pe lista Guvernului vor detine si functia de ministru de stat. La fel, nu s-au avut in vedere nici dispozitiile art. 53 alin. (4) privind calitatea ministrilor de stat ca membri ai Guvernului, care isi exercita atributiile si sarcinile diferentiat, potrivit diviziunii si specializarii activitatii ministerelor, urmand sa conlucreze cu ministrii care raman competenti si raspunzatori de domeniul ministerului respectiv.
    2. Autorii sesizarii nu au avut in vedere nici dispozitiile art. 107 alin. (1) din Constitutie, republicata, potrivit carora primul-ministru are atributii de conducere a Guvernului si de coordonare a activitatii membrilor acestuia. El poate ca, direct si personal, sa conduca si sa coordoneze activitatea Guvernului, dupa cum poate sa delege o parte din atributiile sale. De asemenea, poate dispune de un aparat propriu executiv de conducere si de coordonare.
    Guvernul considera ca sesizarea de neconstitutionalitate este nefondata pentru urmatoarele motive:
    In conformitate cu dispozitiile art. 117 alin. (1) din Constitutie, republicata, "Ministerele se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit legii". Calitatea de ministru si numarul ministrilor se determina in functie de numarul ministerelor. "Pot avea calitate de ministri si alte persoane, cum ar fi ministri de stat, ministri fara portofoliu, ministri delegati, daca prin lege organica, respectiv prin legea de organizare a Guvernului, prevazuta la art. 73 alin. (3) lit. e) din Constitutie, se prevad asemenea functii". Dispozitiile art. 102 alin. (3) din Constitutie, republicata, fac o enumerare exemplificativa a functiilor din componenta Guvernului care, cu exceptia primului-ministru, nu se afla in relatie ierarhica. Solutia adoptata de legiuitor in actuala lege, criticata de autorii sesizarii, a fost utilizata in activitatea de guvernare in actualul regim constitutional, asa cum rezulta din practica procedurilor parlamentare privind structura si componenta Guvernului.

    CURTEA,
examinand sesizarea, punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile criticate din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:
    Curtea a fost legal sesizata si este competenta sa se pronunte asupra constitutionalitatii legii criticate.
    Examinand Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, Curtea constata ca dispozitiile legale vizate, fiind norme modificatoare, sunt sistematizate la art. I pct. 2. Asadar, obiectul controlului de neconstitutionalitate il constituie aceste dispozitii, care au urmatorul cuprins:
    "Art. I - Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: [...]
    2. Alineatul (2) al articolului 3 va avea urmatorul cuprins:
    <<(2) Din Guvern pot face parte si ministri de stat, precum si ministri-delegati cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru, prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere.>>"
    In sesizare se sustine ca aceste prevederi contravin dispozitiilor art. 102 alin. (3) din Constitutie, republicata, care au urmatorul cuprins: "Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica."
    Curtea Constitutionala constata ca alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 90/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, prevede ca "Guvernul este alcatuit din primul-ministru si ministri", iar alin. (2) al aceluiasi articol, in forma sa initiala, prevedea ca din Guvern pot face parte si "ministri-delegati cu insarcinari speciale". Completarea adusa prin textul de lege criticat consta in introducerea functiei de "ministru de stat" si "ministri-delegati cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru" printre functiile care intra in alcatuirea Guvernului.
    Cu privire la functia de "ministru de stat", autorii sesizarii considera ca prin aceasta prevedere se completeaza componenta Guvernului cu o functie superioara in grad functiei de ministru, care nu este prevazuta de dispozitiile art. 102 alin. (3) din Constitutie, republicata, si se creeaza un sistem ierarhic in randul membrilor Guvernului, ceea ce ar contraveni acestor dispozitii constitutionale.
    Curtea considera ca legiuitorul constituant a reglementat modul de alcatuire a Guvernului intr-o maniera supla, care permite acestei autoritati publice ca, in scopul realizarii programului sau de guvernare aprobat prin acordarea votului de incredere de catre Parlament [art. 102 alin. (1) din Constitutie, republicata], sa propuna o structura in raport cu obiectivele pe care trebuie sa le realizeze. Este evident ca legiuitorul constituant nu a reglementat intr-o maniera rigida modul de alcatuire a Guvernului prin nominalizarea tuturor ministerelor.
    Utilizarea de catre legiuitorul ordinar a categoriilor de "ministri de stat" sau de "ministri-delegati cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru" are menirea sa distinga caracterul insarcinarilor ministrilor, si anume daca detin sau nu portofolii ministeriale, specificul atributiilor lor in organizarea Guvernului potrivit diviziunii si specializarii activitatii ministerelor.
    Asa fiind, se impune concluzia ca notiunea de "ministri", ca de altfel si cea de "membri ai Guvernului" sunt utilizate in sens generic si permit, asadar, includerea in sfera lor si a functiei de "ministru de stat", "ministru-delegat cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru", "ministru fara portofoliu" etc.
    De altfel, in aplicarea aceluiasi text constitutional, Curtea constata ca, de-a lungul anilor, in procesul guvernarii, au fost aduse modificari in structura executivului, prin hotarari succesive ale legislativului. Asa, spre exemplu, Hotararea Parlamentului nr. 23/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 324 din 4 decembrie 1997, a stabilit, in legatura cu structura de atunci a Guvernului, ca "ministrul industriei si comertului, ministrul afacerilor externe, ministrul justitiei, ministrul de interne si ministrul muncii si protectiei sociale sunt ministri de stat".

    Avand in vedere considerentele expuse in prezenta decizie, dispozitiile art. 102 alin. (3), art. 107 alin. (1), art. 146 lit. a) din Constitutie, republicata, precum si prevederile art. 13 alin. (1) lit. A.a), art. 17 si 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Constata ca dispozitiile art. I pct. 2 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor sunt constitutionale.
    Definitiva si obligatorie.
    Decizia se comunica Presedintelui Romaniei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Dezbaterea a avut loc la data de 3 martie 2004 si la aceasta au participat: Nicolae Popa, presedinte, Costica Bulai, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Serban Viorel Stanoiu, Lucian Stangu si Ioan Vida, judecatori.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Prim magistrat asistent,
                              Claudia Miu