DECIZIE Nr.
874 din 10 iulie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) si (2) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004 si ale art. II alin. (2) din Legea
nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ
nr. 554/2004
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 577 din 31 iulie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă -
procuror
Valentina Bărbăţeanu
- magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată din oficiu de Tribunalul Alba -
Secţia comercială şi de contencios administrativ în
Dosarul nr. l'.604/88/2007.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr.
945D/2008, nr. 966D/2008 şi nr. 1.146D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art.4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi
ale art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicată din
oficiu de Curtea de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal
în Dosarul nr. 182/64/2008, de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de
contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 14.925/2/2005 şi de Curtea de
Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr.
395/57/2008.
La apelul nominal răspunde, pentru Societatea
Comercială „Mufi" - S.R.L. din Săftica, parte în Dosarul nr. 966D/2008,
doamna avocat Maria Matei, apărător ales cu delegaţie la dosar, membru al
Baroului Bucureşti. In acelaşi dosar se prezintă, de asemenea, domnii Adrian
Sandu, Cristian Gheorghe Morar şi Ion Marin Parfenie. Magistratul-asistent
referă asupra faptului că, în acelaşi Dosar nr. 966D/2008, partea Societatea
Comercială „Piscicola Ilfov" - S.A. a transmis note scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
Se constată lipsa tuturor celorlalte părţi, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor.
Părţile prezente şi procurorul sunt de acord cu
conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea
nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea
dosarelor nr. 945D/2008, nr. 966D/2008 şi nr. 1.146D/2008 la Dosarul nr.
913D/2008, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentanţilor părţilor.
Apărătorul ales al Societăţii Comerciale „Mufi" -
S.R.L. solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, raliindu-se la
criticile formulate de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de
contencios administrativ şi fiscal. Celelalte părţi prezente solicită
respingerea excepţiei ca neîntemeiată, partea Adrian Sandu depunând, în acest
sens, şi concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa deja
existentă a Curţii Constituţionale, concretizată în deciziile nr. 404/2008 şi
nr. 425/2008.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile pronunţate de Tribunalul Alba -
Secţia comercială şi de contencios administrativ în
Dosarul nr. 1.604/88/2007, de Curtea de Apel Braşov
- Secţia de contencios administrativ şi fiscal în
Dosarul nr. 182/64/2008, de Inalta Curte de Casaţie
şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 14.925/2/2005 şi de Curtea
de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 395/57/2008, Curtea
Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi,
respectiv, a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004 şi ale art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007
pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr.
554/2004.
Excepţia a fost ridicată din oficiu de instanţele
menţionate, în litigii având ca obiect soluţionarea excepţiilor de nelegalitate
a unor acte administrative.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate permit
invocarea excepţiei de nelegalitate a unui act administrativ emis anterior
intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, încălcându-se, astfel, principiul
neretroactivităţii legii, principiul stabilităţii raporturilor juridice şi
principiul „drepturilor câştigate şi situaţiilor juridice legal
constituite" şi dreptul la un proces echitabil.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră, în
punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 966D/2008, că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că textele de lege criticate
sunt norme de procedură, care sunt de imediată aplicare, astfel că nu contravin
principiului neretroactivităţii legii. Precizează că instituirea posibilităţii
examinării nelegalităţii unui act administrativ individual în raport cu actul
normativ în temeiul căruia a fost edictat apare ca o consacrare a dreptului de
acces liber la justiţie, fiind asigurate premisele respectării dreptului la un
proces echitabil şi a rezonabilităţii duratei procesului şi aplicându-se
tuturor celor vizaţi de ipoteza normei, în mod nediscriminatoriu şi fără
excepţii.
Avocatul Poporului apreciază,
în punctele de vedere exprimate în dosarele nr. 966D/2008 şi nr. 1.146D/2008,
că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, în susţinerea acestei
opinii făcând referire la jurisprudenţa Curţii constituţionale. In ceea ce
priveşte dosarele nr. 913D/2008 şi nr. 945D/2008, consideră că textele de lege
criticate sunt neconstituţionale, întrucât contravin dispoziţiilor art. 15
alin. (2) şi art. 21 alin.(3) din Legea fundamentală.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale
Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente şi concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (1) şi (2) din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin art. I
pct. 5 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Curtea observă că, în ceea ce
priveşte obiectul Dosarului nr. 913D/2008, deşi Tribunalul Alba - Secţia
comercială şi de contencios administrativ a ridicat excepţia de
neconstituţionalitate a întregului art.4 din Legea nr. 554/2004, în realitate,
argumentarea criticii se rezumă numai la dispoziţiile primelor două alineate ale acestuia.
De asemenea, obiectul excepţiei îl formează şi
prevederile art. II alin. (2)
din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004.
Textele de lege criticate au următorul cuprins:
-Art. 4 alin. (1) şi (2) din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004: „(1) Legalitatea unui act
administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii
acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de
excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. In acest caz, instanţa,
constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond,
sesizează, prin încheiere motivată, instanţa de contencios administrativ
competentă şi suspendă cauza.
Incheierea de
sesizare a instanţei de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de
atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată
odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanţa
în faţa căreia s-a ridicat excepţia de nelegalitate este instanţa de contencios
administrativ competentă să o soluţioneze.
(2) Instanţa de contencios administrativ se pronunţă,
după procedura de urgenţă, în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a
emitentului. In cazul în care excepţia de nelegalitate vizează un act
administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi,
cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispoziţiile
legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ.";
- Art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007 pentru
modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004: „(2)
Dispoziţiile referitoare la excepţia de nelegalitate şi la garanţiile
procesuale prevăzute de Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, se
aplică şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a
prezentei legi. Excepţia de nelegalitate poate fi invocată şi pentru actele
administrative unilaterale emise anterior intrării în vigoare a Legii nr.
554/2004, în forma sa iniţială, cauzele de nelegalitate urmând a fi analizate
prin raportare la dispoziţiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ."
In opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate,
textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Legea
fundamentală: art. 1 alin. (3) privind caracterul de stat de drept, democratic
şi social al României, art. 11 care reglementează raportul dintre dreptul
internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (2) care prevede că legea
dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai
favorabile, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetăţenilor în faţa
legii şi a autorităţilor publice, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 care
garantează accesul liber la justiţie şi art. 126 alin. (6) care garantează
controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice pe
calea contenciosului administrativ.
De asemenea, au fost invocate prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi
a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, sub
aspectul principiului securităţii raporturilor juridice şi al dreptului la
justiţie, precum şi cele ale art. 6 din Codul bunei administraţii, aprobat prin
Recomandarea CM/REC din 20 iunie 2007 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului
Europei (şi nu al statelor membre ale Uniunii Europene), care prevăd expres că
administraţiile publice nu pot lua măsuri retroactive, în afara excepţiilor
legal justificate, şi nu pot aduce atingere drepturilor câştigate şi
situaţiilor juridice legal constituite decât în împrejurări urgente, de interes
public.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii aceloraşi prevederi
de lege ce formează obiect al excepţiei de neconstituţionalitate şi în prezenta
cauză, prin raportare la aceleaşi texte din Legea fundamentală şi din celelalte
documente internaţionale invocate şi prin prisma unor critici similare. Astfel,
prin Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008, şi prin Decizia nr. 425 din 10
aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din
8 mai 2008, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate, pentru motivele
acolo reţinute. Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice
reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele
deciziilor amintite îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004 şi ale art. II alin.
(2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată din oficiu de
Tribunalul Alba - Secţia comercială şi de contencios administrativ în Dosarul
nr. 1.604/88/2007, de Curtea de Apel Braşov - Secţia de contencios
administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 182/64/2008, de Inalta Curte de Casaţie
şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr.
14.925/2/2005 şi de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios
administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 395/57/2008
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iulie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu