DECIZIE   Nr. 87 din 20 ianuarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) si (3) si art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 86 din 12 februarie 2009

Ioan Vida                                    - preşedinte

Nicolae Cochinescu                    -judecător

Aspazia Cojocaru                       -judecător

Acsinte Gaspar                           -judecător

Petre Lăzăroiu                            -judecător

Ion Predescu                              -judecător

Puskas Valentin Zoltan               -judecător

Tudorel Toader                           -judecător

Augustin Zegrean                       -judecător

Ion Tiucă                                     - procuror

Mihai Paul Cotta                         - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (3) şi art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială Euro Grup - S.A. Otopeni în Dosarul nr. 22.019/63/2007 al Tribunalului Dolj - Secţia comercială.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu încalcă accesul la justiţie al părţilor.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 27 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 22.019/63/2007, Tribunalul Dolj - Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (3) şi art. 10 din Legea nr. 146/1997, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Euro Grup" - S.A. Otopeni în cauza ce are ca obiect judecarea cererii de pretenţii formulate de autorul excepţiei.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (3) şi art. 10 din Legea nr. 146/1997 sunt neconstituţionale în raport cu prevederile art. 21 alin. (1), (2) şi (3), art. 53 şi art. 136 alin. (5) din Constituţie. Totodată sunt încălcate dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Se arată că textele legale criticate prevăd că nedepunerea taxei de timbru are drept consecinţă, în cauza de faţă, imposibilitatea de a mai susţine cererea de intervenţie.

Tribunalul Dolj - Secţia comercială consideră că excepţia este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că prevederile legale nu aduc atingere textelor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (1)şi (3) şi art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 2: „(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel: [...]."

(3) Valoarea la care se calculează taxa de timbru este cea declarată în acţiune sau în cerere. Dacă această valoare este contestată sau apreciată de instanţă ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege.";

- Art. 10: „Cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie şi de chemare în garanţie se taxează după regulile aplicabile cererii sau acţiunii principale."

Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3), art. 53 şi art. 136 alin. (5). Totodată, autorii invocă încălcarea dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând constituţionalitatea unor prevederi legale prin care s-au instituit taxe de timbru pentru introducerea unor cereri în justiţie, între care şi a prevederilor art. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997, Curtea a statuat, în mod constant, că accesul liber la justiţie nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit. Art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De altfel, contribuţia justiţiabilului, prin avansarea unei părţi din aceste cheltuieli, poate fi recuperată, în temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, de la partea care cade în pretenţii.

Prin urmare, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. In consecinţă, nu sunt încălcate nici prevederile art. 136 alin. (5) din Constituţie.

In acest sens urmează să se reţină considerentele mai multor decizii, precum: Decizia nr. 7 din 2 martie 1993, rămasă definitivă prin Decizia nr. 39 din 7 iulie 1993, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 27 iulie 1993.

Curtea nu poate reţine nici critica privind neconcordanţa dintre dispoziţiile legale criticate şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece acestea nu conţin prevederi care să consacre gratuitatea actului de justiţie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (3) şi art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Euro Grup" - S.A. Otopeni în Dosarul nr. 22.019/63/2007 al Tribunalului Dolj - Secţia comercială.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 ianuarie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta