DECIZIE   Nr. 87 din 10 februarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 si 209 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 202 din 10 martie 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Marinela Minca          - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 si 209 din Codul penal, exceptie ridicata de Marian Chiru in Dosarul nr. 1.008/2004 al Judecatoriei Constanta.
    La apelul nominal se prezinta, personal, partea Marian Dragos Caslariu si se constata lipsa autorului exceptiei si a celeilalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Partea Marian Dragos Caslariu solicita acordarea unui nou termen de judecata in vederea pregatirii apararii.
    Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii formulate, deoarece cauza se afla deja la al doilea termen acordat de Curte in acelasi scop.
    Curtea, deliberand asupra cererii formulate, in temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 si al art. 156 din Codul de procedura civila, respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecata.
    Cauza se afla in stare de judecata.
    Partea prezenta solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondata, deoarece dispozitiile legale criticate se aplica tuturor persoanelor aflate in ipoteza normei, iar prin incriminarea faptelor de furt si furt calificat se asigura tocmai protectia dreptului de proprietate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 11 octombrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 1.008/2004, Judecatoria Constanta a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 208 si 209 din Codul penal.
    Exceptia a fost ridicata de inculpatul Marian Chiru in dosarul cu numarul de mai sus, avand drept obiect solutionarea unei cauze penale.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca instituirea principiului oficialitatii pentru infractiunile prevazute de art. 208 si 209 din Codul penal este de natura a aduce atingere principiului egalitatii in drepturi, deoarece in cazul altor infractiuni contra patrimoniului, cum ar fi, de pilda, cele de abuz de incredere ori gestiune frauduloasa prevazute si pedepsite de art. 213 si 214 din Codul penal, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate si impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Inegalitatea este cu atat mai pregnanta in situatia infractiunii prevazute de art. 210 din Codul penal, care, desi intruneste elementele constitutive ale infractiunii-cadru de furt, in considerarea unor aspecte referitoare la rudenie ori gazduire, ofera persoanei interesate posibilitatea de a dispune cu privire la declansarea procesului penal. Si in cazul altor categorii de infractiuni, cum ar fi cele privitoare la integritatea corporala, partile vatamate nu sunt tinute de principiul oficialitatii, putand dispune fara o justificare obiectiva de dreptul de a exercita sau nu o actiune judiciara.
    De asemenea, dreptul proprietarului de a se judeca sau nu penal cu persoana care i-a luat fara drept un bun este cenzurat de catre stat, impiedicand partea vatamata sa dispuna cum voieste de ceea ce este al sau.
    Judecatoria Constanta opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece in cadrul procesului penal tragerea la raspundere penala a infractorului se realizeaza, in majoritatea cazurilor, din oficiu. Legiuitorul are insa libertatea de a stabili anumite limite principiului oficialitatii, tinand cont de gradul de pericol social diferit, de atingerea grava ori mai putin grava a drepturilor ocrotite si de rezonanta sociala a faptelor. Toate aceste exceptii de la oficialitatea procesului penal sunt stabilite expres si tin de politica penala a fiecarui stat, iar prin legiferarea acestora nu se aduce atingere egalitatii in drepturi a cetatenilor si nici principiului apararii dreptului de proprietate privata.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul Romaniei apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece dispozitiile art. 208 si 209 din Codul penal sunt in deplina concordanta cu prevederile constitutionale ale art. 126 alin. (2) si ale art. 129, in temeiul carora legiuitorul stabileste in mod suveran regulile privind procedura de judecata, cu respectarea celorlalte dispozitii din Legea fundamentala, si reglementeaza caile de atac.
    Principiul egalitatii in drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. Or, in cazul infractiunilor prevazute in art. 279 din Codul de procedura penala legiuitorul a dat prioritate principiului disponibilitatii in considerarea unor situatii diferite - cum ar fi pericolul social mai redus al faptei ori savarsirea acesteia in cadrul unor relatii de familie sau de vecinatate - de cele prevazute in art. 208 si 209 din Codul penal. Aceasta diferenta de tratament procesual nu instituie privilegii sau discriminari, iar dispozitiile legale criticate se aplica, deopotriva, tuturor persoanelor aflate intr-o situatie identica.
    Prevederile art. 208 si 209 din Codul penal nu contravin nici dispozitiilor art. 44 din Constitutie privind dreptul de proprietate privata, intrucat legiuitorul nu instituie reguli deosebite referitoare la ocrotirea proprietatii in functie de titularul dreptului, ci, dimpotriva, protectia acestui drept se realizeaza in mod egal, pentru toate persoanele interesate.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece, astfel cum au fost redactate textele de lege criticate, care definesc continutul infractiunilor de furt si furt calificat, se aplica, fara nici o discriminare, tuturor celor aflati in situatia prevazuta de ipoteza normei legale.
    Referitor la critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 208 si 209 din Codul penal fata de art. 44 din Legea fundamentala, Avocatul Poporului considera ca, dimpotriva, textele legale contestate asigura exercitarea deplina a dreptului de proprietate, prin incriminarea actiunii unei persoane de sustragere a unor bunuri mobile din posesia sau detentia unei alte persoane, fara consimtamantul acesteia, in scopul insusirii pe nedrept.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 208 si 209 din Codul penal, care au urmatorul continut:
    - Art. 208: "Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
    Se considera bunuri mobile si orice energie care are o valoare economica, precum si inscrisurile.
    Fapta constituie furt chiar daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului, dar in momentul savarsirii acel bun se gasea in posesia sau detinerea legitima a altei persoane.
    De asemenea, constituie furt luarea in conditiile alin. 1 a unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept.";
    - Art. 209: "Furtul savarsit in urmatoarele imprejurari:
    a) de doua sau mai multe persoane impreuna;
    b) de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica;
    c) de catre o persoana mascata, deghizata sau travestita;
    d) asupra unei persoane aflate in imposibilitate de a-si exprima vointa sau de a se apara;
    e) intr-un loc public;
    f) intr-un mijloc de transport in comun;
    g) in timpul noptii;
    h) in timpul unei calamitati;
    i) prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase,
    se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani.
    Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si furtul privind:
    a) un bun care face parte din patrimoniul cultural;
    b) un act care serveste pentru dovedirea starii civile, pentru legitimare sau identificare.
    Furtul privind urmatoarele categorii de bunuri:
    a) titei, gazolina, condensat, etan lichid, benzina, motorina, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisterna;
    b) componente ale sistemelor de irigatii;
    c) componente ale retelelor electrice;
    d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare in caz de incendiu sau alte situatii de urgenta publica;
    e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de interventie la incendiu, la accidente de cale ferata, rutiere, navale sau aeriene, ori in caz de dezastru;
    f) instalatii de siguranta si dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian si componente ale acestora, precum si componente ale mijloacelor de transport aferente;
    g) bunuri prin insusirea carora se pune in pericol siguranta traficului si a persoanelor pe drumurile publice;
    h) cabluri, linii, echipamente si instalatii de telecomunicatii, radiocomunicatii, precum si componente de comunicatii se pedepseste cu inchisoare de la 4 la 8 ani.
    Furtul care a produs consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
    In cazul prevazut la alin. 3 lit. a), sunt considerate tentativa si efectuarea de sapaturi pe terenul aflat in zona de protectie a conductei de transport al titeiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid, benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum si detinerea, in acele locuri sau in apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor-cisterna, a stuturilor, instalatiilor sau oricaror altor dispozitive de prindere ori perforare."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate dispozitiile constitutionale ale art. 16 referitoare la egalitatea in drepturi si ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privata.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, in conformitate cu dispozitiile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie, reglementarea infractiunilor, pedepselor si regimului de executare a acestora intra in competenta Parlamentului. Constitutia lasa, astfel, legiuitorului libertatea de a reglementa aceasta materie prin legi organice, in functie de imperativul apararii sociale si tinand seama de toate celelalte principii consacrate prin Legea fundamentala.
    Sustinerea autorului exceptiei, in sensul ca dispozitiile art. 208 si 209 din Codul penal ar incalca principiul egalitatii in drepturi prevazut de art. 16 din Constitutie, este nefondata, dat fiind ca, prin continutul lor, infractiunile stabilite prin prevederile legale mentionate se deosebesc de infractiunile la care se refera autorul exceptiei - infractiuni pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar impacarea partilor constituie o cauza de inlaturare a raspunderii penale -, astfel ca, neexistand identitate de situatii juridice, tratamentul juridic diferit nu constituie o discriminare.
    Nu poate fi primita nici sustinerea autorului exceptiei privind incalcarea art. 44 din Constitutie care garanteaza dreptul de proprietate, dat fiind ca infractiunile la care se refera acesta fac parte din categoria de infractiuni contra patrimoniului, iar incriminarea faptelor ce intra in continutul lor constituie unul din mijloacele de aparare si, deci, de garantare a proprietatii.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 si 209 din Codul penal, exceptie ridicata de Marian Chiru in Dosarul nr. 1.008/2004 al Judecatoriei Constanta.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 10 februarie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru