DECIZIE Nr.
863 din 24 iunie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 220 alin. (2) din Ordonanta
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 604 din 26 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Simona Ricu - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 220 alin. (2) din Ordonanţa
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Capocetti Rom" - S.R.L. în Dosarul nr.
1.110/320/2009 al Judecătoriei Târnăveni.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 14 ianuarie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 1.110/320/2009, Judecătoria Târnăveni a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 220
alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură
fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Capocetti Rom" -
S.R.L.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că, potrivit art. 44 alin. (2) şi (8) din
Constituţie, proprietatea este garantată şi ocrotită de lege, în mod egal,
respectiv orice persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale, nimeni
neputând fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică
şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.
Aplicarea unei sancţiuni pecuniare potrivit dispoziţiilor criticate echivalează
cu o confiscare a bunurilor, ceea ce contravine prevederilor constituţionale
amintite, precum şi celor referitoare la libertatea economică.
Judecătoria Târnăveni arată
că textul criticat nu este contrar prevederilor constituţionale care garantează
şi ocrotesc proprietatea privată, amenda aplicată reprezentând o consecinţă
legitimă a nerespectării unei norme legale.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul
întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile
legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 220 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003
privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007.
Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(2)
Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 20.000
lei la 100.000 lei, precum şi cu:
a) confiscarea produselor, iar în situaţia în care
acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare, în
cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), c), k), l), m), n), v), x) şi y);
b) confiscarea cisternelor, recipientelor şi a
mijloacelor de transport utilizate în transportul produselor accizabile, în
cazul prevăzut la alin. (1) lit. k);
c) oprirea activităţii de comercializare a
produselor accizabile pe o perioadă de 1-3
luni, în cazul comercianţilor în sistem angro sau cu amănuntul, pentru
situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), m), u) şi v);
d) oprirea activităţii de producţie a produselor
accizabile prin sigilarea instalaţiei, în cazul producătorilor, pentru
situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. d), i), I), n) şix)."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 44 alin. (2) şi (8) - Dreptul de proprietate privată şi art. 45 -
Libertatea economică.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, răspunzând unei critici asemănătoare, a statuat prin Decizia nr.
835 din 2 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 736 din 31 octombrie 2007, următoarele: garantarea dreptului de
proprietate, precum şi desfăşurarea liberă a unei activităţi comerciale implică
respectarea de către toţi comercianţii a obligaţiilor ce le revin în această
calitate; textele constituţionale ale art. 44 alin. (1) teza finală şi ale
alin. (9), care cuprind prevederi referitoare la protecţia proprietăţii private
şi limitele acestui drept, demonstrează că însăşi Constituţia exclude protecţia
bunurilor folosite la săvârşirea unor fapte ilicite sau dobândite prin asemenea
fapte; în concordanţă cu dispoziţiile din Constituţie, proprietatea privată
poate constitui obiectul unor măsuri restrictive, cum sunt cele care vizează
bunurile folosite sau rezultate din săvârşirea unor infracţiuni ori
contravenţii; potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. (8) teza întâi din
Constituţie, „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată", ceea
ce presupune, per a contrarie, că poate fi confiscată averea dobândită
în mod ilicit şi, deci, este posibilă instituirea unor sancţiuni pentru ipoteza
în care deţinerea sau comercializarea unor produse de către operatorii
economici contravine legii.
In ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 45 din
Legea fundamentală, Curtea constată că, prin Decizia nr. 766 din 12 mai 2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 2 iulie 2009,
a statuat că desfăşurarea activităţii economice nu poate să se desfăşoare decât
cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, astfel că sancţionarea abaterilor
de la prevederile legale nu poate primi semnificaţia unei restrângeri
nejustificate a acestei activităţi.
Intrucât nu au apărut împrejurări noi care să determine
schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în această materie, soluţia
adoptată în precedent, precum şi considerentele pe care aceasta se întemeiază
îşi menţin valabilitatea şi în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 220 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind
Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Capocetti Rom" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.110/320/2009 al Judecătoriei
Târnăveni.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu