DECIZIE   Nr. 86 din 20 martie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 295 din  5 iunie 2001

    Lucian Mihai       - presedinte
    Costica Bulai      - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Ioan Muraru        - judecator
    Nicolae Popa       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Romul Petru Vonica - judecator
    Paula C. Pantea    - procuror
    Florentina Geangu  - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, exceptie ridicata de Camera de Comert, Industrie si Agricultura din Targu Mures in Dosarul nr. 3.332/2000 al Tribunalului Mures.
    La apelul nominal a raspuns avocat Horatiu Coprean, in calitate de reprezentant al autorului exceptiei, precum si Georgeta Frincian.
    Reprezentantul autorului exceptiei de neconstitutionalitate solicita admiterea acesteia, aratand in esenta ca dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor art. 21 si 128 din Constitutie, ca urmare a suprimarii caii de atac a apelului in materia solutionarii conflictelor si litigiilor de munca.
    Georgeta Frincian solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind ca dispozitiile art. 81 din Legea nr. 168/1999 nu incalca prevederile art. 21 si 128 din Constitutie.
    Reprezentantul Ministerului Public, considerand ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate, solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 21 iunie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 3.332/2000, Tribunalul Mures a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, exceptie ridicata de Camera de Comert, Industrie si Agricultura din Targu Mures.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 21 si 128 din Constitutie, precum si ale art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Tribunalul Mures, exprimandu-si opinia, apreciaza ca dispozitiile criticate "aduc atingere accesului liber la justitie, care presupune parcurgerea a minimum doua grade de jurisdictie".
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia este neintemeiata, aratand ca dispozitiile legale criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate, deoarece "reglementarile in materie ale legii ordinare, cu caracter general sau special, permit ca, de regula, instanta de control judiciar, respectiv de recurs, sa pronunte o solutie proprie asupra fondului cauzei".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999. Acest text de lege are urmatorul continut: "(1) In caz de admitere a recursului, instanta va judeca in fond cauza.
    (2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in urmatoarele situatii:
    a) solutionarea cauzei de instanta de fond s-a facut cu incalcarea prevederilor legale referitoare la competenta;
    b) judecata de fond a avut loc in lipsa partii care nu a fost legal citata."
    Autorul exceptiei sustine ca acest text de lege incalca urmatoarele dispozitii constitutionale:
    Art. 21
    "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
    Art. 128
    "Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii."
    De asemenea, se considera ca dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata si urmeaza sa fie respinsa.
    Astfel, dispozitiile art. 81 din Legea nr. 168/1999 nu ingradesc accesul liber la justitie, ci, dimpotriva, permit solutionarea litigiilor de munca de catre instantele judecatoresti atat in fond, cat si in recurs. Utilizarea unei singure cai de atac ordinare - recursul - cu termen procedural mai scurt in raport cu cel prevazut de Codul de procedura civila, precum si suprimarea caii de atac a apelului prevazuta de dispozitiile legale criticate au ca finalitate doar asigurarea celeritatii solutionarii unor asemenea litigii, iar nu incalcarea dreptului fundamental privind accesul liber la justitie. Totodata Curtea retine, din perspectiva art. 125 alin. (3) din Constitutie, potrivit caruia "Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege", precum si a art. 128 din Constitutie, in temeiul caruia "Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii", ca Legea fundamentala a lasat in competenta autoritatii legiuitoare [care, potrivit art. 58 alin. (1), este Parlamentul] sa reglementeze "competenta", "procedura", precum si "caile de atac", in raport cu specificul domeniilor litigioase reglementate.
    In practica judiciara a Curtii Constitutionale s-a decis in mod constant ca accesul liber la justitie nu presupune in toate cazurile accesul "la toate structurile judecatoresti - judecatorii, tribunale, curti de apel, Curtea Suprema de Justitie - si la toate caile de atac prevazute de lege, deoarece competenta si caile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, in considerarea unor situatii diferite" (Decizia nr. 129 din 6 decembrie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 105 din 23 mai 1996).
    Prevederile art. 128 din Constitutie stabilesc dreptul partilor interesate si al societatii - reprezentate prin Ministerul Public - de a exercita impotriva hotararilor judecatoresti caile de atac prevazute de lege, dar aceasta nu inseamna, astfel cum sustine autorul exceptiei, reglementarea constitutionala a principiului dublului grad de jurisdictie. De altfel nici prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si nici cele ale pactelor si tratatelor privitoare la drepturile omului la care Romania este parte nu instituie, in materie civila, principiul dublului grad de jurisdictie. Este adevarat ca, de exemplu, art. 2 al Protocolului nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale reglementeaza dreptul la o cale de atac pentru persoana care a fost condamnata penal, dar, pe de alta parte, nu exista obligativitatea extinderii acestui principiu si in materie civila.
    Curtea constata ca este neintemeiata si sustinerea privind incalcarea art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ce consacra dreptul persoanei la un proces echitabil. Astfel, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, Curtea a stabilit ca "in sensul practicii instantei europene conceptul de <<proces echitabil>> nu implica in mod necesar existenta mai multor grade de jurisdictie, a unor cai de atac al hotararilor judecatoresti, nici, pe cale de consecinta, posibilitatea exercitarii acestor cai de atac - inclusiv a celor extraordinare - de catre toate partile din proces".
    In sfarsit, se constata ca prin mai multe decizii Curtea s-a pronuntat cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. 81 din Legea nr. 168/1999 (de exemplu, prin Decizia nr. 53 din 20 februarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 152 din 28 martie 2001).
    Considerentele pe care s-au bazat solutiile anterioare ale Curtii Constitutionale sunt valabile si in cauza de fata, intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, exceptie ridicata de Camera de Comert, Industrie si Agricultura din Targu Mures in Dosarul nr. 3.332/2000 al Tribunalului Mures.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 20 martie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu