Decizia Nr.855 din 23.06.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Ionuţ-Bogdan Luca în Dosarul nr. 7.733/271/2008 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 4 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 7.733/271/2008, Judecătoria Oradea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Ionuţ-Bogdan Luca într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea unei plângeri împotriva încheierii de carte funciară.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece creează o discriminare între judecătorie, care nu dispune de personalitate juridică, şi celelalte persoane juridice, care dispun de personalitate juridică. Astfel, judecătorii de la judecătorie nu pot pretinde că au acelaşi statut cu judecătorii de la tribunal, având în vedere criteriul persoanei de drept public - tribunalul în raport cu judecătoria, hotărârea ce o va pronunţa judecătoria fiind marcată de lipsa de personalitate a instanţei.Judecătoria Oradea - Secţia civilă consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, deoarece lipsa personalităţii juridice a judecătoriei nu aduce atingere statutului judecătorilor acestei instanţe, statut care este stabilit prin Legea nr. 303/2004, în mod egal, fără a se face vreo referinţă la instanţa la care aceştia îşi desfăşoară activitatea.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, normele supuse controlului de constituţionalitate nu instituie nicio discriminare pe considerente arbitrare între judecătorii de le judecătorii faţă de cei de la instanţele ierarhic superioare, fiind vorba, în esenţă, de modul de organizare, prin lege, a instanţelor judecătoreşti şi de stabilirea unor reguli de funcţionare a acestora.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 21 alin. (1), art. 124 şi art. 126 alin. (1), (2) şi (5) din Constituţie, arată că dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere acestor prevederi constituţionale. Regulile de organizare şi funcţionare a instanţelor de judecată sunt adoptate de legiuitor în aplicarea prevederilor art. 124-126 din Constituţie, care cuprind principiile generale potrivit cărora se organizează instanţele judecătoreşti şi se realizează justiţia, fără a conţine nicio prevedere contrară textelor constituţionale de referinţă. Legiuitorul constituant a lăsat la latitudinea legiuitorului ordinar modul concret de reglementare a problemelor care privesc organizarea instanţelor judecătoreşti.Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 53 din Constituţie, apreciază că textele de lege criticate nu pun în discuţie restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 38 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, prevederi care au următorul cuprins: „Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.“Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), (4) şi (5), ale art. 2 alin. (2), ale art. 16 alin. (2), ale art. 20, ale art. 21 alin. (1), ale art. 53, ale art. 73 alin. (3), ale art. 124, ale art. 126 alin. (1), (2) şi (5) şi ale art. 148 alin. (2) şi (4).Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:Statutul judecătorilor este reglementat la nivel constituţional în art. 125, dispoziţii care fac parte din titlul III „Autorităţile publice“, cap. VI „Autoritatea judecătorească“, secţiunea 1 „Instanţele judecătoreşti“ (art. 124-130). Potrivit art. 125 din Legea fundamentală, judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili; propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, iar funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. La nivel infraconstituţional, statutul magistraţilor este reglementat prin Legea nr. 303/2004, potrivit căreia judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali.Aşadar, Curtea constată că statutul judecătorilor, astfel cum este reglementat la nivel constituţional şi infraconstituţional, este acelaşi, indiferent de instanţa judecătorească în cadrul căreia aceştia îşi desfăşoară activitatea. Totodată, Curtea reţine că hotărârea judecătorească nu poate fi influenţată de gradul instanţei judecătoreşti unde îşi desfăşoară activitatea judecătorul care a pronunţat-o, astfel cum în mod eronat susţine autorul excepţiei, considerând că hotărârea pronunţată de judecătorie „este marcată de lipsa de personalitate a instanţei“.În concluzie, toate susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate, dispoziţiile de lege criticate fiind conforme cu prevederile art. 1 alin. (3), (4) şi (5), ale art. 16 alin. (2), ale art. 53, ale art. 124, ale art. 126 din Legea fundamentală şi, în consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost formulată, urmează a fi respinsă ca atare.În final, Curtea constată că celelalte dispoziţii constituţionale invocate de către autorul excepţiei nu au legătură cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din Legea nr. 304/2004.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Ionuţ-Bogdan Luca în Dosarul nr. 7.733/271/2008 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 iunie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean