DECIZIE   Nr. 845 din 2 octombrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 128 alin. 2 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 721 din 25 octombrie 2007

Ioan Vida                                    - preşedinte

Nicolae Cochinescu                    - judecător

Acsinte Gaspar                           - judecător

Petre Ninosu                               - judecător

Puskas Valentin Zoltan               - judecător

Tudorel Toader                            - judecător

Augustin Zegrean                         - judecător

Marinela Mincă                            - procuror

Afrodita Laura Tutunaru              - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 128 alin. 2 din Codul penal, excepţie ridicată de Lucian Grozea, prin tutore Neli Grozea, în Dosarul nr. 8.547/302/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, apărătorul ales, cu delegaţie la dosar. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Apărătorul ales al autorului excepţiei solicită admiterea acesteia, deoarece nu este de acord cu teoria din doctrină referitoare la aplicarea prescripţiei executării pedepsei numai în anumite situaţii.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având   în   vedere   actele   şi   lucrările   dosarului,   constată următoarele:

Prin Incheierea din 8 mai 2007, pronunţată în Dosarul nr. 8.547/302/2006, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 128 alin. 2 din Codul penal, excepţie ridicată de Lucian Grozea, prin tutore Neli Grozea, în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, deoarece creează o situaţie discriminatorie pentru persoanele care se află în situaţii de întrerupere sau amânare a executării pedepsei, în sensul că acestea nu beneficiază de prescripţia executării pedepsei. De asemenea, persoana condamnată se află într-o situaţie de inegalitate faţă de condamnatul care, cu rea voinţă, se sustrage de la executarea pedepsei şi, cu toate acestea, poate beneficia de termenul reglementat de art. 126 din Codul penal, invocând propria culpă, în timp ce condamnatul care în aceeaşi perioadă de timp nu a putut executa pedeapsa din motive care nu îi sunt imputabile nu poate beneficia de prescripţia executării pedepsei, cursul acesteia fiind suspendat.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece situaţia persoanelor aflate în cazurile de întrerupere sau de amânare a executării pedepsei este diferită de cea a persoanelor cărora li s-a prescris executarea pedepsei.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece situaţia persoanelor care se află în executarea pedepsei şi care se sustrag de la executare este diferită de cea a persoanelor faţă de care s-a întrerupt executarea în cazurile şi condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală. Or, tocmai situaţia diferită în care se află cele două categorii de condamnaţi justifică tratamentul diferenţiat în ce priveşte prescripţia executării pedepsei.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei prin avocat, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 128 alin. 2 din Codul penal referitoare la Suspendarea cursului prescripţiei, care au următorul conţinut:

„Cursul termenului prescripţiei prevăzute în art. 126 este suspendat în cazurile şi condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi prevederi. Astfel, prin Decizia nr. 110 din 12 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 6 iunie 2001, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 128 alin. 2 din Codul penal, statuând că situaţia persoanelor care se află în executarea pedepsei închisorii şi care se sustrag de la executarea ei este diferită de cea a persoanelor faţă de care executarea pedepsei a fost amânată sau întreruptă în cazurile şi condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală, motiv pentru care nu se poate afirma că prevederile legale supuse controlului contravin principiului egalităţii în drepturi.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 128 alin. 2 din Codul penal, excepţie ridicată de Lucian Grozea, prin tutore Neli Grozea, în Dosarul nr. 8.547/302/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 octombrie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru