DECIZIE Nr.
823 din 26 mai 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
109/2005 privind transporturile rutiere
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 462 din 3 iulie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Irina Loredana Gulie -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (3) lit. d) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Gildob Star Company" - S.R.L. din
comuna Suseni, judeţul Argeş, în Dosarul nr. 3.429/1/2008 al Inaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal răspunde autoarea excepţiei, prin
administrator asistat de avocat, precum şi părţile Ministerul Transporturilor
şi Infrastructurii şi Autoritatea Rutieră Română, reprezentate prin consilieri
juridici.
Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare a fost
legal îndeplinită.
Având cuvântul, avocatul autoarei excepţiei solicită
amânarea judecării cauzei în vederea solicitării către Avocatul Poporului a
punctului de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că la
dosarul cauzei există exprimat punctul de vedere asupra unei alte excepţii, ce
priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 5 alin. (3) lit. d) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile
publice.
Reprezentanţii părţilor prezente şi ai Ministerului
Public nu sunt de acord cu amânarea.
Curtea respinge cererea, constatând şi faptul că în
punctul de vedere exprimat asupra excepţiei de către Avocatul Poporului este
vorba de o eroare materială ce priveşte numărul ordonanţei de urgenţă
criticate, însă pe fond punctul de vedere se referă la excepţia de
neconstituţionalitate invocată în cauză.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul pe fond.
Autoarea excepţiei, prin avocat, solicită admiterea
acesteia, arătând că nu a existat o situaţie extraordinară care să justifice
emiterea unei ordonanţe de urgenţă în domeniul transporturilor rutiere, cu atât
mai mult cu cât ordonanţa de urgenţă criticată a fost emisă în anul 2005, iar
toate termenele instituite se referă la data de 10 septembrie 2008. Mai mult,
deşi pentru aprobarea unei ordonanţe de urgenţă este necesară majoritatea
cerută pentru o lege organică, în cauză nu rezultă dacă această condiţie a fost
îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Transporturilor şi
Infrastructurii arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind
transporturile rutiere a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 102/2006, astfel că din momentul aprobării ordonanţa de urgenţă nu mai
putea fi atacată pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, ci numai legea de
aprobare. Solicită respingerea excepţiei astfel cum a fost formulată, arătând
că pentru emiterea unei ordonanţe de urgenţă nu este necesară o lege de
abilitare.
Reprezentantul Autorităţii Rutiere Române solicită
respingerea excepţiei ca neîntemeiată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 25 noiembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 3.429/1/2008, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) lit. d) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Gildob Star Company" - S.R.L. din
comuna Suseni, judeţul Argeş, într-o cauză având ca obiectjudecarea unei
excepţii de nelegalitate a unui act administrativ.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005
privind transporturile rutiere contravine dispoziţiilor constituţionale
cuprinse în art. 73 alin. (3) referitor la domeniile reglementate prin lege
organică, în art. 108 alin. (3) privind emiterea ordonanţelor de Guvern în
temeiul unei legi speciale de abilitare şi în art. 115 alin. (1) privind
delegarea legislativă. Se arată că domeniul transporturilor rutiere nu poate
face obiect al reglementării prin lege organică, iar Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere nu este emisă în temeiul
unei legi speciale de abilitare.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de
contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat
opinia în sensul că excepţia este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 115 din
Constituţie, pentru adoptarea ordonanţelor de urgenţă nu este necesară
adoptarea unei legi speciale de abilitare.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
109/2005 este neîntemeiată. Astfel, arată că regimul juridic al ordonanţelor
simple şi al ordonanţelor de urgenţă este diferit, în sensul că acestea din
urmă pot fi adoptate şi în domenii ce fac obiectul legii organice, fiind acte
normative ce permit Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă
faţă unor situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată. Mai
mult, potrivit dispoziţiilor art. 115 alin. (5) din Constituţie, ordonanţa de
urgenţă ce cuprinde norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea
prevăzută la art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că interdicţia
reglementării în domenii care fac obiectul legii organice nu vizează
ordonanţele de urgenţă ale Guvernului.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
In legătură cu obiectul acesteia, Curtea constată că,
deşi instanţa de judecată a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) lit. d) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, în realitate
motivarea excepţiei se referă la întreaga ordonanţă de urgenţă.
Prin urmare, Curtea se va pronunţa asupra prevederilor
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 22 iulie
2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 102/2006, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 9 mai 2006.
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale cuprinse în art. 73 alin. (3) referitor la
domeniile reglementate prin lege organică, în art. 108 alin. (3) privind
emiterea ordonanţelor de Guvern în temeiul unei legi speciale de abilitare şi
în art. 115 alin. (1) privind delegarea legislativă.
Examinând excepţia, Curtea constată că aceasta nu este
întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 115 alin. (1) din
Constituţie, ordonanţele de Guvern sunt adoptate prin delegare legislativă, în
temeiul unei legi speciale de abilitare, cu respectarea perioadei de abilitare
şi a domeniului în care se pot emite ordonanţe.
Spre deosebire de regimul juridic al ordonanţei simple,
pentru adoptarea de ordonanţe de urgenţă nu este necesară o lege de abilitare,
însă este necesară respectarea condiţiilor instituite prin dispoziţiile art.
115 alin. (4) din Legea fundamentală, respectiv urgenţa reglementării şi
obligaţia motivării acestei urgenţe în cuprinsul ordonanţei.
Curtea constată că, potrivit notei de fundamentare ce
însoţeşte actul normativ criticat în prezenta cauză, urgenţa reglementării
vizează, între altele, respectarea termenului de aderare a României la
structurile Uniunii Europene.
Mai mult, spre deosebire de ordonanţele simple, care se
supun aprobării Parlamentului numai dacă acest lucru este prevăzut expres în
legea de abilitare, ordonanţele de urgenţă se supun în mod obligatoriu
aprobării forului legislativ, în procedură de urgenţă.
Curtea constată că nu este întemeiată susţinerea
autoarei excepţiei potrivit căreia în cauză nu a fost îndeplinită condiţia
aprobării ordonanţei de urgenţă cu majoritatea cerută pentru o lege organică,
dat fiind faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind
transporturile rutiere nu conţine norme de natura legii organice, care să
atragă obligativitatea aprobării acesteia cu majoritatea prevăzută la art. 76
alin. (1) din Constituţie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind
transporturile rutiere, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Gildob Star
Company" - S.R.L. din comuna Suseni, judeţul Argeş, în Dosarul nr.
3.429/1/2008 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios
administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie