DECIZIE Nr.
797 din 9 noiembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (2) si art. 33 din
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 997 din 14 decembrie 2006
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (2) şi art. 33 din
Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Cheikh" - S.R.L. din Timişoara
în Dosarul nr. 1.330/2006 al Judecătoriei Timişoara.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 19 aprilie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 1.330/2006, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32
alin. (2) şi art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Cheikh" - S.R.L. din Timişoara într-o cauză ce are ca obiect soluţionarea
unei plângeri împotriva unui proces-verbal de constatare a contravenţiei.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate
contravin prevederilor art. 126 alin. (6) teza întâi din Constituţie. Astfel,
se arată că procesul-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii
este un act administrativ emis de o autoritate publică, care trebuie verificat,
sub aspectul legalităţii, de către o instanţă de contencios administrativ, iar
nu de judecătorie, care, în soluţionarea plângerilor formulate împotriva unor
astfel de procese-verbale, nu se comportă ca o instanţă de contencios
administrativ, ci ca o instanţă civilă.
Judecătoria Timişoara apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată că
legiuitorul a considerat ca fiind mai potrivit ca judecătoriile să soluţioneze
plângerea împotriva procesului-verbal prin care au fost constatate şi
sancţionate contravenţii în primă instanţă, având în vedere faptul că, în
general, contravenţiile reprezintă un grad scăzut de pericol social. Totodată,
faţă de numărul mare de cauze contravenţionale, stabilirea competenţei de
judecată în favoarea judecătoriei vine în sprijinul cetăţenilor, care nu mai
sunt obligaţi să se deplaseze în municipiile reşedinţă de judeţ pentru a se
plânge împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a
contravenţiei. De altfel, potrivit art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, „hotărârea
judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea poate f atacată cu recurs in
termen de 15 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ a
tribunalului".
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată că
textul de lege criticat instituie norme de procedură pentru soluţionarea
plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiei. Această modalitate de reglementare reprezintă opţiunea
legiuitorului, fiind în concordanţă cu prevederile art. 126 alin. (2) din
Constituţie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2),ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 32 alin. (2) şi art. 33
din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie
2001, ordonanţă aprobată prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002.
Textele de lege criticate au următorul conţinut:
- Art. 32 alin. (2): „Plângerea
împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei
circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.";
- Art. 33: „(1) Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăşi 30
de zile, şi va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei
care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancţiunea, a martorilor
indicaţi în procesul-verbal sau în plângere, precum şi a oricăror alte persoane
în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.
(2) In cazul în care fapta a avut ca urmare
producerea unui accident de circulaţie,
judecătoria va cita şi societatea de asigurări menţionată în procesul-verbal de
constatare a contravenţiei."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 126 alin. (6) teza întâi referitoare la controlul judecătoresc al actelor
administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului
administrativ.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, „ Competenţa
instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin
lege", stabilirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa
instanţelor judecătoreşti fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului, care
poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de
procedură, inclusiv anumite excepţii de la regulile dreptului comun în materia
contenciosului administrativ. O astfel de excepţie este cuprinsă în textele de
lege criticate care atribuie judecătoriei competenţa de soluţionare a
plângerilor împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de
aplicare a sancţiunii, aceasta reprezentând o aplicare a principiului specialia generalibus derogant. Prin
reglementările criticate legiuitorul nu a înţeles să limiteze controlul
judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, ci să asigure
un climat de ordine, indispensabil exercitării, în condiţii optime, a acestor
drepturi constituţionale.
De asemenea, Curtea constată că, potrivit art. 34 alin.
(2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, hotărârea judecătorească prin care s-a
soluţionat plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei
şi de aplicare a sancţiunii poate fi atacată cu recurs la secţia contencios administrativ a tribunalului.
Astfel, Curtea constată că nu poate fi reţinută critica
potrivit căreia textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale
ale art. 126 alin. (6) teza întâi.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 32 alin. (2) şi art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Cheikh" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 1.330/2006 al
Judecătoriei Timişoara.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 noiembrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Maritiu