DECIZIE Nr.
796 din 9 noiembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind
taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 961 din 29 noiembrie 2006
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind
taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de S.C. „Termoelectrica" -
S.A. Bucureşti - Sucursala Electrocentrale Borzeşti în Dosarul nr.
18.859/3/2004 al Tribunalului Bucureşti - Secţia comercială.
La apelul nominal răspund autorul excepţiei, prin
consilier juridic, precum şi S.C. „Termoelectrica" - S.A. Bucureşti - Sucursala
Electrocentrale Paroşeni, prin consilier juridic, constatându-se lipsa
celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Autorul excepţiei solicită
acordarea unui nou termen de judecată, întrucât adresa Curţii Constituţionale
de solicitare a punctului de vedere al Senatului nu a fost înregistrată la
această instituţie şi, în consecinţă, nu şi-a comunicat punctul de vedere cu
privire la excepţia ridicată.
Curtea, cercetând înscrisurile din dosar, constată că
adresa în cauză a fost înregistrată la Senat pe data de 28 iunie 2006, însă
această instituţie nu şi-a exprimat punctul de vedere cu privire la excepţia
invocată. Faptul că Senatul nu şi-a comunicat punctul de vedere asupra excepţiei nu justifică acordarea unui nou
termen de judecată, textul art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 prevăzând
obligaţia Curţii Constituţionale de a solicita punctele de vedere, nu şi
obligaţia autorităţilor solicitate de a răspunde. Având în vedere cele de mai
sus, Curtea reţine că nu există nici un motiv pentru acordarea unui nou termen
de judecată şi, în consecinţă, respinge cererea autorului excepţiei.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentanţii părţilor
prezente solicită admiterea excepţiei, apreciind, în esenţă, că plata unei taxe
judiciare de timbru de către intervenient la valoarea cererii principale
încalcă accesul liber la justiţie, precum şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstitutionalitate, arătând că accesul liber la
justiţie nu presupune gratuitate, legiuitorul fiind în drept să stabilească
taxe judiciare de timbru pentru a acoperi cheltuielile ocazionate de
soluţionarea litigiilor. Totodată, se arată că textul criticat se aplică fără
discriminări tuturor persoanelor.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 14 martie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 18.859/3/2004, Tribunalul Bucureşti - Secţia comercială a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a
dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de S.C. „Termoelectrica" -
S.A. Bucureşti - Sucursala Electrocentrale Borzeşti într-un litigiu având ca
obiect soluţionarea cererii de obligare a S.C. „Termoelectrica" - S.A.
Bucureşti şi a celor două sucursale interveniente ale
sale la plata unei sume de bani. In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate autorul
acesteia arată că textul legal criticat impune în sarcina intervenientului
obligaţia de a-şi timbra cererea la valoarea cererii sau acţiunii principale.
In consecinţă, se apreciază că accesul liber la justiţie şi dreptul de apărare
al intervenientului sunt afectate prin introducerea unei taxe prohibitive,
disproporţionat de mare în raport cu cererea sa, neputând dobândi astfel
calitate procesuală. In aceste condiţii, se consideră că s-a instituit un
tratament inegal al intervenientului în raport cu pârâtul şi cu reclamantul.
Totodată, îi sunt afectate în mod nepermis patrimoniul, interesele legitime şi
accesul liber la o activitate economică.
Tribunalul Bucureşti
- Secţia comercială apreciază excepţia de
neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât accesul liber la justiţie
nu presupune gratuitate, iar realizarea unor drepturi pe cale judecătorească
făcându-se prin intermediul instanţelor de judecată determină costuri ce sunt
suportate de la bugetul de stat.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. Se arată că
instituirea unor taxe în cadrul procedurilor judiciare reprezintă un atribut al
legiuitorului. Totodată, se arată că accesul liber la justiţie nu presupune gratuitate,
iar instituirea unei taxe judiciare de timbru nu este de natură a înfrânge
prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susţinerile părţilor prezente,
dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), precum şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare
de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu
modificările şi completările ulterioare, şi are următorul cuprins: „Cererile
reconvenţionale, cererile de intervenţie şi de chemare în garanţie se taxează după regulile aplicabile cererii sau
acţiunii principale."
Textele constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (3) privind principiile generale de
organizare ale statului român, ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea
în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind
dreptul la apărare, ale art. 44 alin. (1) şi (2) privind garantarea şi
ocrotirea dreptului de proprietate privată, ale art. 45 privind libertatea
economică, ale art. 124 alin. (1) şi (2) privind înfăptuirea justiţiei, ale art.
126 privind instanţele judecătoreşti, precum şi ale art. 6 paragraful 1 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea reţine următoarele:
Autorul excepţiei susţine, în esenţă, că dispoziţiile
legale criticate instituie în sarcina intervenientului obligaţia de a-şi timbra
cererea la valoarea cererii sau acţiunii principale.
Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai
format obiect al controlului de constituţionalitate, în raport cu prevederile
art. 16 alin. (1), art. 21 şi 24 din Constituţie.
Astfel, Curtea, prin Decizia
nr. 177 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 27 mai 2003, a stabilit că
accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi, implicit,
realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. In cadrul
mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează
de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui
costuri sunt suportate de la bugetul de stat. In consecinţă, legiuitorul este
îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul
de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în
litigiu.
Intrucât până în prezent nu au intervenit elemente noi,
de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi
soluţia deciziei mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta
cauză.
Curtea reţine că susţinerea autorului excepţiei,
potrivit căreia intervenientul are obligaţia de a-şi timbra cererea la valoarea
acesteia sau a acţiunii principale, este eronată. Art. 10 din lege prevede că
cererile de intervenţie se taxează după regulile aplicabile cererii sau
acţiunii principale, aspect care nu duce la concluzia autorului excepţiei.
Analizând norma legală criticată, Curtea observă că procedura de stabilire a
taxei de timbru în cazul cererii de intervenţie este aceeaşi cu cea aplicabilă
cererii principale, nu şi cuantumul taxei. Taxa judiciară de timbru se
calculează în funcţie de valoarea pretinsă prin cererea de intervenţie.
In acest sens, sunt, de altfel, şi prevederile art. 10
alin. (2) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind
taxele judiciare de timbru, aprobată prin Ordinul ministrului justiţiei nr.
760/C/1999, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 380 din 10 august 1999, potrivit cărora „Cererile
reconvenţionale, cererile de intervenţie şi de chemare în garanţie ce apar în
urma unei acţiuni care are ca obiect drepturi evaluabile în bani sunt supuse
taxei judiciare de timbru calculate la valoarea
ce se pretinde prin aceste cereri".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, excepţie ridicată de S.C. „Termoelectrica" - S.A. Bucureşti -
Sucursala Electrocentrale Borzeşti în Dosarul nr. 18.859/3/2004 al Tribunalului
Bucureşti - Secţia comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 noiembrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly