Decizia Nr.775 din 18.12.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (6) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 97 din 06 februarie 2015

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Simina Popescu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (6) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepţie ridicată de Partidul Alternativa Socialistă în Dosarul nr. 1.635/1/2014 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 508D/2014 al Curţii Constituţionale.2. La apelul nominal răspunde Constantin Rotaru pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Autorul excepţiei formulează chestiuni prealabile referitoare la extinderea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate şi asupra art. 20 alin. (6), art. 26 alin. (3) şi (4), art. 29 alin. (12), art. 30 alin. (1), art. 38 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, considerate a fi în strânsă legătură cu prevederile art. 24 alin. (6) din acelaşi act normativ.4. Reprezentantul Ministerului Public apreciază această cerere ca fiind inadmisibilă, deoarece, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cadrul procesual specific excepţiei de neconstituţionalitate este cel fixat în faţa instanţei judecătoreşti în cauza în care a fost ridicată excepţia, astfel că, în faţa Curţii Constituţionale, obiectul acesteia nu poate fi altul decât cel stabilit prin actul de sesizare.5. Curtea, deliberând, respinge cererea formulată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate în sensul extinderii obiectului excepţiei şi la alte texte din Legea nr. 33/2007, având în vedere art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti (...)“, şi alin. (4) al aceluiaşi articol, potrivit căruia „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi (...)“.6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea criticii de neconstituţionalitate, deoarece textele de lege criticate creează discriminări între competitorii electorali, după cum aceştia au sau nu au membri în Parlamentul European. Astfel, partidele politice care au membri în Parlamentul European sunt, în acelaşi timp, competitori şi arbitri electorali, ceea ce este antidemocratic şi neconstituţional. În acest sens, depune note scrise.7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că diferenţa de tratament juridic în ceea ce priveşte desemnarea reprezentanţilor partidelor politice în Biroul Electoral Central este justificată obiectiv şi rezonabil, iar criticile privind încălcarea dreptului de a fi ales în Parlamentul European au un caracter pur factual.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:8. Prin Încheierea din 22 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.635/1/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (6) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.9. Excepţia a fost ridicată de Partidul Alternativa Socialistă, prin preşedinte Constantin Rotaru, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii împotriva modului de completare a Biroului Electoral Central cu reprezentanţii partidelor politice care nu au membri în Parlamentul European şi împotriva modului de stabilire a numărului de ordine pe buletinele de vot a partidelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi care participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014, formulată în temeiul Legii nr. 33/2007.10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate îngrădesc dreptul cetăţenilor români de a se bucura de drepturi şi tratamente egale într-o competiţie electorală, de a candida şi de a fi aleşi. Astfel, candidaţii care fac parte din partidele care au membri în Parlamentul European beneficiază de o serie de avantaje, în timp ce candidaţilor care fac parte din partidele care nu au membri în Parlamentul European li se creează dezavantaje, astfel că acestea sunt într-o totală contradicţie cu axioma potrivit căreia, într-o competiţie, toţi competitorii trebuie să se bucure de drepturi şi tratamente egale.11. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal opinează că prevederile art. 24 alin. (6) din Legea nr. 33/2007 nu contravin art. 16, 37, 38 şi 53 din Constituţie, ci pun o problemă de coerenţă legislativă în materie electorală. În realitate, ceea ce critică contestatorul este faptul că aceeaşi chestiune, respectiv completarea birourilor electorale, este reglementată diferit în alte legi electorale.12. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, notele scrise depuse la dosar de autorul excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 24 alin. (6) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, având următorul cuprins: „În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri şi care nu are membri în Parlamentul European comunică, în scris, Biroului Electoral Central numele şi prenumele reprezentantului lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii propuşi se face prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor delegate de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale dintre acestea care au comunicat reprezentanţii.“16. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 37 privind dreptul de a fi ales, art. 38 privind dreptul de a fi ales în Parlamentul European şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (6) din Legea nr. 33/2007, Curtea reţine că prevederile de lege criticate fac parte din capitolul III din Legea nr. 33/2007 „Organizarea şi desfăşurarea alegerilor“ şi instituie reguli procedurale privind alcătuirea Biroului Electoral Central, prin includerea reprezentanţilor fiecărui partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri şi care nu are membri în Parlamentul European. Astfel, completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii propuşi se face prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările (termenul este de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor), de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor delegate de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale dintre acestea care au comunicat reprezentanţii.18. Sub acest aspect, Curtea reţine că sistemul electoral este reglementat, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, prin lege organică, astfel că Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European reprezintă expresia normei constituţionale indicate şi totodată opţiunea legiuitorului în materie. În aceste condiţii Curtea reţine că prevederile de lege criticate se circumscriu cadrului constituţional şi reglementează condiţiile de desfăşurare a alegerii membrilor din România în Parlamentul European, ca modalitate concretă de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales.19. Dreptul de a fi ales, prevăzut de art. 37 alin. (1) din Constituţie şi care, raportat la alegerile în Parlamentul European, este consacrat de art. 38 din Legea fundamentală, stabileşte la nivel constituţional vocaţia de a fi ales a oricărui cetăţean cu drept de vot care îndeplineşte totodată condiţiile stabilite de art. 16 alin. (3) din Constituţie, adică are cetăţenia română şi domiciliul în ţară, şi căruia nu îi este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Legea fundamentală. Alin. (2) al aceluiaşi art. 37 stabileşte condiţiile de vârstă pe care candidaţii trebuie să le îndeplinească, raportat la fiecare dintre cele 3 tipuri de mandate prevăzute în text, respectiv pentru Camera Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României. Art. 16, consacrat principiului egalităţii în drepturi, completează cadrul constituţional ce configurează dreptul de a fi ales în sensul că la alin. (3) legiuitorul constituant a prevăzut expres faptul că „Funcţiile şi demnităţile publice (...) pot fi ocupate, în condiţiile legii, (...)“.20. În aceste condiţii, Curtea constată că, în raport cu criticile de neconstituţionalitate invocate, norma juridică supusă controlului de constituţionalitate referitoare la alcătuirea Biroului Electoral Central nu încalcă dreptul de a fi ales sau dreptul de a fi ales în Parlamentul European.21. De asemenea, Curtea nu poate reţine critica de neconstituţionalitate formulată în raport de dispoziţiile art. 16 din Constituţie, de vreme ce dispoziţiile constituţionale invocate vizează egalitatea în drepturi a cetăţenilor, fără privilegii şi fără discriminări, şi nu egalitatea persoanelor juridice, precum partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale. În acest sens, este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu, Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, sau Decizia nr. 891 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008.22. Întrucât nu s-a constatat restrângerea exerciţiului dreptului de a fi ales sau a dreptului de a fi ales în Parlamentul European, Curtea nu poate reţine încălcarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie.23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Partidul Alternativa Socialistă în Dosarul nr. 1.635/1/2014 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 24 alin. (6) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 18 decembrie 2014.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Simina Popescu