DECIZIE Nr.
771 din 12 mai 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 329 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 419 din 18 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Simion Iosif Valentin şi Simion Iosif Florentina în
Dosarul nr. 25.300/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 10 februarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 25.300/3/2006, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 329 din Codul de procedură civilă.
Excepţia a fost ridicată de Simion Iosif Valentin şi
Simion Iosif Florentina cu ocazia soluţionării cererilor de recurs formulate
împotriva Deciziei civile nr. 1.933/Adin 20 noiembrie 2006, pronunţată de
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă într-o cauză având ca obiect
„nulitate contract vânzare-cumpărare."
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii excepţiei susţin că art. 329 din Codul de procedură civilă
contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, „în măsura în care
este interpretat de instanţa de judecată în sensul că recursul în interesul
legii ar produce efecte de la data publicării în Monitorul Oficial."
Instanţa de judecată apreciază
ca fiind inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că textul de lege criticat este constituţional.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 329 din Codul de procedură civilă, care au
următoarea redactare:
„Procurorul general al Parchetului de pe lângă
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului
justiţiei, precum şi colegiile de conducere ale curţilor de apel au dreptul,
pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii pe întreg
teritoriul României, să ceară Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se
pronunţe asupra chestiunilor de drept care au fost soluţionate diferit de
instanţele judecătoreşti.
Deciziile prin care se soluţionează sesizările se
pronunţă de Secţiile Unite ale Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Soluţiile se pronunţă numai în interesul legii, nu
au efect asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la
situaţia părţilor din acele procese. Dezlegarea dată problemelor de drept
judecate este obligatorie pentru instanţe."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1)
privind egalitatea în drepturi, „în măsura în care este interpretat de instanţa
de judecată în sensul că recursul în interesul legii ar produce efecte de la
data publicării în Monitorul Oficial."
Analizând argumentele invocate de autorii excepţiei,
Curtea constată că acestea nu vizează o veritabilă problemă de constituţionalitate,
ci, pe de o parte, completarea omisiunii legiuitorului de a reglementa în mod
expres momentul în care deciziile pronunţate în recursul în interesul legii
devin obligatorii pentru instanţele judecătoreşti, omisiune de natură a genera
soluţii diferite în această materie, iar pe de altă parte, modul de
interpretare şi aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti.
In aceste condiţii, potrivit dispoziţiilor Legii nr.
47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Simion Iosif Valentin şi Simion Iosif Florentina în
Dosarul nr. 25.300/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman