Decizia Nr.765 din 28.11.2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Gabriel Olteanu în Dosarul nr. 161/42/2016 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.606D/2016.2. La apelul nominal răspunde avocatul Danil Matei, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, cu împuternicire avocaţială la dosar, precum şi consilierul juridic Vladimir Alexandru Ciobanu, pentru Agenţia Naţională de Integritate, cu delegaţie la dosar. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.3. Având cuvântul, reprezentantul autorului excepţiei de neconstituţionalitate solicită reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi admiterea excepţiei, întrucât textul de lege criticat este lipsit de predictibilitate şi de raţiune. De altfel, textul a şi fost modificat, ulterior invocării excepţiei, în sensul celor susţinute de autorul acesteia. Textul în forma anterioară modificării, criticat prin prezenta excepţie de neconstituţionalitate, a creat jurisprudenţă neunitară, din cauza redactării sale. Mai arată că, în speţă, în cazul de incompatibilitate reţinut de Agenţia Naţională de Integritate, societatea nu a funcţionat, fiind declarată inactivă. 4. Reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate solicită, în esenţă, respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 12 şi nr. 13 din 19 ianuarie 2016 şi nr. 347 din 7 mai 2015. Consideră că nu au intervenit elemente noi care să conducă la schimbarea acestei jurisprudenţe. Depune concluzii scrise în acest sens.5. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, existând precedent constituţional şi nefiind elemente noi care să ducă la schimbarea practicii în această materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:6. Prin Sentinţa nr. 178 din 17 august 2016, pronunţată în Dosarul nr. 161/42/2016, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatorul Gabriel Olteanu, în cadrul soluţionării contestaţiei formulate de autorul excepţiei împotriva raportului de evaluare întocmit la data de 10 februarie 2016 de către Agenţia Naţională de Integritate, prin care s-a stabilit că reclamantul a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor în perioada 20 martie-24 noiembrie 2014, deoarece a deţinut funcţia de viceprimar şi administrator al unei societăţi, regăsindu-se în situaţia de la art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că, într-un stat de drept, prevederile normative trebuie să aibă raţiune şi predictibilitate. Textul art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 se referă la societăţile comerciale active, în care un primar/viceprimar este interesat, şi astfel dispare separaţia dintre exerciţiul unei funcţii de autoritate şi o funcţie de decizie într-o societate comercială, care ar putea fi favorizată sau menajată prin acest exerciţiu. A nu distinge, potrivit textului de lege criticat, între o societate declarată inactivă, prin suspendarea activităţii, pe o perioadă de 3 ani, cum este în speţă, o societate dizolvată şi lichidată în timpul exerciţiului uneia dintre funcţiile publice invocate de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, şi o societate a cărei activitate stă sub decizia acelui funcţionar public, înseamnă a-l condamna pe acesta doar în temeiul unei absenţe. În continuare, autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă elemente de fapt din dosar.8. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Mai arată că pretinsa lipsă de predictibilitate şi de raţiune a normei juridice, care nu face distincţie între o societate activă şi una inactivă, nu se verifică. Dispoziţia legală este clară, deoarece incompatibilitatea vizează cumulul de calităţi, şi nu realizarea anumitor activităţi.9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 12 din 19 ianuarie 2016, nr. 167 din 17 martie 2015 şi nr. 225 din 15 februarie 2011. De asemenea, achiesează la opinia instanţei, potrivit căreia dispoziţia de lege criticată este clară, deoarece incompatibilitatea vizează cumulul de calităţi, iar nu realizarea anumitor activităţi. Prin urmare, este evident că prin stabilirea unei incompatibilităţi între funcţia de viceprimar/primar şi aceea de membru al consiliului de administraţie la instituţiile publice nu se aduce atingere niciunui principiu constituţional. În consecinţă, reglementarea criticată se integrează scopului legii şi nu contravine normelor constituţionale invocate.11. Avocatul Poporului menţionează că îşi păstrează punctul de vedere astfel cum a fost exprimat în dosarele Curţii Constituţionale nr. 316D/2014, nr. 469D/2014, nr. 512D/2014, nr. 513D/2014 şi nr. 799D/2014, în sensul că incompatibilitatea stabilită prin dispoziţiile de lege criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei şi ale părţii din şedinţa publică, concluziile scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este reţinut în actul de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste dispoziţii aveau, la data sesizării Curţii Constituţionale, următorul cuprins: „(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: [...] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;". Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, fără să păstreze soluţia legislativă criticată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, iar art. 87 alin. (1) lit. d) a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 17 iunie 2017. În prezent, dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 au următorul cuprins: „Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi: [...] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie;". Însă, ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare", Curtea constată că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017.15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept.16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017, s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011, sau prin Decizia nr. 347 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 21 iulie 2015, constatând constituţionalitatea acestora.17. Prin Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, precitată, Curtea a reţinut că activitatea primarilor şi viceprimarilor, precum şi a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora. Curtea a constatat că incompatibilitatea stabilită prin dispoziţiile legale criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. Totodată, Curtea a observat că încetarea mandatului intervine în temeiul legii, în situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una dintre cele două funcţii incompatibile, în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie.18. Reglementarea incompatibilităţilor privind aleşii locali a mai fost supusă controlului de constituţionalitate, Curtea statuând, prin Decizia nr. 336 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 16 august 2017, paragraful 19, că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică de autoritate, a atribuţiilor ce le revin potrivit Constituţiei, în deplină concordanţă cu principiile imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public. 19. Totodată, prin Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, paragraful 30, Curtea a reţinut că înlăturarea incompatibilităţii depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calităţi incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcţie publică ce obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice, dacă, în acelaşi timp, o persoană este angrenată şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcţii ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept.20. Prin Decizia nr. 347 din 7 mai 2015, precitată, paragraful 21, Curtea a reţinut că prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate, stabilind cu claritate incompatibilităţi specifice aleşilor locali, dau expresie voinţei legiuitorului, care a apreciat că funcţiile publice care obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice sunt incompatibile cu funcţiile private, specifice mediului de afaceri, întrucât cumulul acestora ar putea duce la atingerea interesului public şi a încrederii cetăţenilor în autorităţile administraţiei publice.21. În final, referitor la criticile privind aspectele de fapt ale situaţiei juridice a autorului excepţiei, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a alesului local revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale incidente în materie, astfel încât soluţia pronunţată să corespundă scopului legii de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului social şi evitare a conflictului de interese (a se vedea în acest sens Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, Decizia nr. 114 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016, şi Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 16 martie 2017).22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.23. În final, Curtea reţine că, prin Legea nr. 87/2017, legiuitorul a modificat substanţial soluţia legislativă criticată de autorul excepţiei din prezenta cauză, în sensul că a stabilit că funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu „exercitarea" funcţiilor sau calităţilor prevăzute la lit. a)-d) ale art. 87 din Legea nr. 161/2003.24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gabriel Olteanu în Dosarul nr. 161/42/2016 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2017.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean