DECIZIE   Nr. 76 din  6 martie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din Codul muncii si ale Legii nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 152 din 28 martie 2001

    Lucian Mihai       - presedinte
    Costica Bulai      - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Ioan Muraru        - judecator
    Nicolae Popa       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Romul Petru Vonica - judecator
    Gabriela Ghita     - procuror
    Doina Suliman      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din Codul muncii si ale Legii nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, exceptie ridicata de Teodor Mihai Alexa in Dosarul nr. 8.254/C/2000 al Tribunalului Timis - Sectia civila.
    La apelul nominal este prezent autorul exceptiei. Lipseste Societatea Comerciala "Luxten Lighting Company" - S.A. din Timisoara, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Autorul exceptiei considera ca art. 131 din Codul muncii contravine art. 38 alin. (5) din Constitutie prin aceea ca nu precizeaza obligativitatea respectarii prevederilor contractului colectiv de munca. De asemenea, se apreciaza ca Legea nr. 168/1999 este neconstitutionala "prin omisiune", intrucat nu reglementeaza modul de solutionare a cauzelor aflate pe rolul instantelor de judecata la data intrarii ei in vigoare, 1 ianuarie 2000. In aceste conditii autorul exceptiei precizeaza ca, desi litigiul sau de munca nu a fost judecat de un complet constituit potrivit noii reglementari legale, deoarece tribunalele muncii nu au fost infiintate, totusi exercitarea cailor de atac a fost supusa acestor reglementari. In final se solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.
    Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate. Se arata ca raportarea art. 131 din Codul muncii la art. 38 alin. (5) din Constitutie este neintemeiata, deoarece, chiar daca acest text de lege nu instituie, nu mai putin el nici nu interzice acordarea, in conditiile conventiilor colective de munca, a preavizului in cazul desfacerii contractului individual de munca. Referitor la critica de neconstitutionalitate a Legii nr. 168/1999 se apreciaza, de asemenea, ca si aceasta este neintemeiata, deoarece dispozitii tranzitorii pentru judecarea cauzelor aflate pe rolul instantelor de judecata sunt cuprinse in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999. In legatura cu exercitarea cailor de atac in conditiile dispozitiilor Legii nr. 168/1999 se considera ca aceste dispozitii sunt norme procedurale a caror stabilire este de competenta exclusiva a legiuitorului. In ceea ce priveste toate celelalte sustineri ale autorului exceptiei se apreciaza ca sunt probleme de aplicare a legii, care exced competentei Curtii Constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 14 decembrie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 8.254/C/2000, Tribunalul Timis - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din Codul muncii si ale Legii nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, exceptie ridicata de Teodor Mihai Alexa intr-un proces avand ca obiect contestatia la decizia de desfacere a contractului de munca.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile art. 131 din Codul muncii contravin prevederilor art. 38 alin. (5) din Constitutie, referitoare la obligativitatea conventiilor colective, intrucat nu prevad procedura si reglementarile legale aplicabile in privinta acordarii obligatorii a preavizului in cazul desfacerii contractului de munca pentru reducere de personal, respectiv nu precizeaza obligativitatea respectarii prevederilor contractului colectiv de munca. In ceea ce priveste Legea nr. 168/1999 autorul exceptiei sustine ca in aceasta lege s-a prevazut intrarea ei in vigoare la data de 1 ianuarie 2000, dar nu s-a reglementat in nici un fel modul de judecare a cauzelor aflate pe rolul instantelor de judecata la acea data. Aceasta omisiune de reglementare, se arata in motivarea exceptiei, a creat posibilitatea arbitrarului, asa cum s-a intamplat si in cauza in care este implicat autorul exceptiei, litigiul sau nefiind solutionat de un complet de judecata format in conformitate cu noile reglementari legale; in schimb, exercitarea cailor de atac a fost supusa acestor reglementari, incalcandu-se astfel prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie.
    Tribunalul Timis - Sectia civila, exprimandu-si opinia, arata ca in privinta constitutionalitatii art. 131 din Codul muncii Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 7/1999, respingand exceptia de neconstitutionalitate ridicata intr-o alta cauza, iar Legea nr. 168/1999 in ansamblul ei nu contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata sub nici un aspect. In acest sens se arata ca art. 131 din Codul muncii instituie masuri de protectie a salariatului caruia i se desface contractul de munca din initiativa angajatorului pentru motive prevazute in art. 130 alin. 1 lit. a) - f) din Codul muncii, iar dispozitiile sale referitoare la acordarea preavizului sau la plata salariului cuvenit pe 15 zile se completeaza in mod corespunzator prin prevederile contractului colectiv de munca. De altfel, asupra constitutionalitatii art. 131 din Codul muncii Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 7/1999, a statuat ca aceste dispozitii legale sunt conforme prevederilor constitutionale ale art. 38 alin. (1) si (2), acele constatari fiind valabile si in ceea ce priveste raportarea la alin. (5) al aceluiasi articol. Referitor la Legea nr. 168/1999 se arata ca prin aceasta se stabilesc norme de procedura specifice solutionarii conflictelor de munca, iar acestea sunt de imediata aplicare si nu contravin principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor. Problema cauzelor aflate pe rolul instantelor de judecata la data intrarii in vigoare a legii este reglementata prin art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca. Se invoca si deciziile nr. 45/1999 si nr. 38/1998 ale Curtii Constitutionale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit in cauza de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, in primul rand, dispozitiile art. 131 din Codul muncii (Legea nr. 10/1972, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 140 din 1 decembrie 1972, cu modificarile ulterioare). Aceste dispozitii legale au urmatorul continut: "(1) In cazurile de desfacere a contractului de munca pentru motivele prevazute in art. 130 alin. (1) lit. a) - f), unitatea va acorda persoanei al carei contract de munca a fost desfacut un preaviz de 15 zile lucratoare. In perioada preavizului, aceasta persoana este obligata sa continue activitatea potrivit programului de lucru.
    (2) In cazul in care unei persoane i se desface contractul de munca fara ca unitatea sa o incunostinteze din timp despre aceasta masura - neacordandu-i preavizul de 15 zile lucratoare - aceasta persoana are dreptul sa primeasca, la desfacerea contractului de munca, o indemnizatie egala cu salariul tarifar de incadrare pe o jumatate de luna."
    De asemenea, sunt considerate ca fiind neconstitutionale si dispozitiile Legii nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999.
    Prevederile constitutionale invocate in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate sunt urmatoarele:
    Art. 16 alin. (1)
    "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    Art. 38 alin. (5)
    "Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate."
    I. Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din Codul muncii in raport cu prevederile art. 38 alin. (5) din Constitutie, referitoare la caracterul obligatoriu al conventiilor colective, Curtea constata ca nu poate fi primita critica formulata de autorul exceptiei. Textul de lege criticat nu reglementeaza, dar nici nu interzice aplicarea prevederilor suplimentare din conventiile colective referitoare la conditiile de acordare a preavizului. In aceasta privinta dispozitiile Codului muncii se intregesc in mod corespunzator prin reglementarile cuprinse in Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998. Potrivit dispozitiilor art. 1 alin. (1) din aceasta lege, "Contractul colectiv de munca este conventia incheiata intre patron sau organizatia patronala, pe de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca". In alin. (2) al art. 7 din aceeasi lege se prevede: "Contractele colective de munca, incheiate cu respectarea dispozitiilor legale, constituie legea partilor"; iar alin. (4) al art. 8 dispune ca "La incheierea contractului colectiv de munca, prevederile legale referitoare la drepturile salariatilor au un caracter minimal".
    Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 131 din Codul muncii prin Decizia nr. 7 din 4 februarie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 99 din 9 martie 1999, dar in acea cauza exceptia de neconstitutionalitate a fost examinata in raport cu prevederile art. 21 din Constitutie, referitoare la accesul liber la justitie, respingandu-se exceptia prin care se sustinea absenta reglementarii cailor de atac impotriva instiintarii facute de angajator privind intentia de a desface contractul de munca.
    II. Nu poate fi primita nici exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, exceptie intemeiata pe critica absentei reglementarii modului de solutionare a litigiilor aflate pe rolul instantelor de judecata. In realitate asemenea reglementari sunt cuprinse in art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, potrivit carora "Cauzele care au ca obiect judecarea in fond a unor litigii de munca, aflate pe rolul judecatoriilor, vor fi trecute la completele care judeca conflictele de munca si litigiile de munca din cadrul judecatoriei respective, imediat dupa infiintarea acestora.
    Apelurile declarate pana la data infiintarii noilor instante, precum si cele aflate in curs de judecata vor fi solutionate de instantele legal sesizate.
    Recursurile declarate sau aflate in curs de judecata vor fi trecute la sectiile care judeca conflicte de munca si litigii de munca din cadrul tribunalelor".
    Aceste reglementari legale nu instituie un tratament juridic diferit pentru cetatenii aflati in situatii identice si nu prevad privilegii sau masuri discriminatorii, nefiind astfel contrare dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie.
    De altfel, cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. 79 si 80 din Legea nr. 168/1999, referitoare la exercitarea cailor de atac, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin numeroase decizii, retinand ca aceste dispozitii sunt de natura procedurala, iar stabilirea lor, potrivit prevederilor art. 125 alin. (3) din Constitutie, este data in competenta exclusiva a legiuitorului. Astfel sunt, de exemplu, Decizia nr. 230 din 16 noiembrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 665 din 16 decembrie 2000, sau Decizia nr. 257 din 5 decembrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 687 din 21 decembrie 2000.
    In sfarsit, sustinerile autorului exceptiei referitoare la modul de judecare si solutionare a litigiului in care este parte nu reprezinta probleme de constitutionalitate, ci probleme de aplicare a legii, ceea ce excede obiectului controlului de constitutionalitate, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din Codul muncii si ale Legii nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, exceptie ridicata de Teodor Mihai Alexa in Dosarul nr. 8.254/C/2000 al Tribunalului Timis - Sectia civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 6 martie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Doina Suliman