DECIZIE Nr.
755 din 31 octombrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 22 din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989 si a prevederilor Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile
proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, „prin care se
prelungeste termenul de depunere a cererilor pentru reconstituirea dreptului de
proprietate in baza Legii nr. 18/1991, nu si termenul pentru depunerea
notificarilor la Legea nr. 10/2001"
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 25 din 16 ianuarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar -
judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a prevederilor art. 22 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi a
prevederilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi
justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, „prin care se prelungeşte termenul
de depunere a cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza
Legii nr. 18/1991, nu şi termenul pentru depunerea notificărilor la Legea nr.
10/2001", excepţie ridicată de Ileana Teleman în Dosarul nr. 1.749/2006 al
Tribunalului Maramureş - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa în materie a
Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 7 aprilie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 1.749/2006, Tribunalul Maramureş - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
22 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi a prevederilor Legii
nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi
unele măsuri adiacente, „prin care se prelungeşte termenul de depunere a
cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, nu şi termenul
pentru depunerea notificărilor la Legea nr. 10/2001".
Excepţia a fost ridicată de Ileana Teleman într-un
proces civil având ca obiect o plângere formulată în baza Legii nr. 10/2001.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege
criticate contravin dispoziţiilor constituţionale privind garantarea dreptului
de proprietate, precum şi art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece prin
Legea nr. 247/2005 s-a prelungit termenul de depunere a cererilor de
reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor potrivit Legii nr.
18/1991, în timp ce pentru Legea nr. 10/2001 termenul pentru depunerea
notificărilor nu a fost prelungit.
Tribunalul Maramureş - Secţia civilă consideră că prevederile de lege criticate nu contravin art. 44
alin. (2) din Constituţie, întrucât scopul acestor reglementări este acela de a
înlătura incertitudinile cu privire la situaţia juridică a imobilelor ce intră
sub incidenţa acestei legi.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază
excepţia ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a
Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, invocând, de asemenea,
jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate,
raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 22
din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv
în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 798
din 2 septembrie 2005, şi prevederile Legii nr. 247/2005 privind reforma în
domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 653 din 22 iulie 2005, „prin care se prelungeşte
termenul de depunere a cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate
în baza Legii nr. 18/1991, nu şi termenul pentru depunerea notificărilor la
Legea nr. 10/2001".
Textul art. 22 din Legea nr. 10/2001 are următorul
conţinut: „(1) Persoana îndreptăţită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării
în vigoare a prezentei legi persoana juridică deţinătoare, solicitând
restituirea în natură a imobilului. In cazul în care sunt solicitate mai multe
imobile, se va face câte o notificare pentru
fiecare imobil.
(2) Notificarea va cuprinde denumirea şi adresa persoanei
notificate, elementele de identificare a persoanei îndreptăţite, elementele de
identificare a bunului imobil solicitat, precum şi valoarea estimată a
acestuia.
(3) Notificarea va fi
comunicată prin executorul judecătoresc de pe lângă judecătoria în a cărei
circumscripţie teritorială se află imobilul solicitat sau în a cărei
circumscripţie îşi are sediul persoana juridică deţinătoare a imobilului.
Executorul judecătoresc va înregistra notificarea şi o va comunica persoanei
notificate în termen de 7 zile de la data înregistrării.
(4) Notificarea înregistrată face dovada deplină în
faţa oricăror autorităţi, persoane fizice sau juridice, a respectării
termenului prevăzut la alin. (1), chiar dacă a fost adresată altei unităţi
decât cea care deţine imobilul.
(5) Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut
pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în
justiţie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent."
Textul constituţional invocat
este cel al art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii
private în mod egal de lege, indiferent de titular. Este invocată, de asemenea, încălcarea prevederilor art. 1
din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului
şi a libertăţilor fundamentale.
Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea
constată că prevederile art. 22 din Legea nr. 10/2001 au mai fost supuse
controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 388 din 9 mai
2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 12 iunie 2006, Curtea,
respingând excepţia de neconstituţionalitate privind aceste prevederi, a
reţinut că recunoaşterea sine die a posibilităţii persoanei interesate de a declanşa procedura de
recuperare a imobilelor preluate abuziv de către stat ar fi fost de natură să
genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietăţii
imobiliare. Având în vedere dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a doua din
Constituţie, potrivit cărora exercitarea dreptului de proprietate trebuie să se
facă în limitele legii, Curtea Constituţională a statuat că legiuitorul este
competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor
dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie,
în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu
interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept.
Atât considerentele, cât şi soluţia acestei decizii
sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi de
natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.
In fine, referitor la critica de neconstituţionalitate
a prevederilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi
justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, „prin care se prelungeşte termenul
de depunere a cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza
Legii nr. 18/1991, nu şi termenul pentru depunerea notificărilor la Legea nr.
10/2001", Curtea constată că aceasta nu poate fi primită. Soluţia de
restituire a unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, precum şi termenele în care poate fi solicitată această
restituire sunt rezultatul opţiunii legiuitorului şi au la bază exercitarea
dreptului pe care acesta îl are în a decide asupra modului de reparare a
injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecută cu privire la dreptul de
proprietate privată.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 22 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi a
prevederilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi
justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, „prin care se prelungeşte termenul
de depunere a cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza
Legii nr. 18/1991, nu şi termenul pentru depunerea notificărilor la Legea nr.
10/2001", excepţie ridicată de Ileana Teleman în Dosarul nr. 1.749/2006 al
Tribunalului Maramureş - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 31 octombrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu