DECIZIE Nr.
751 din 1 iunie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si
celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.
18/1991 si ale Legii nr. 169/1997
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 582 din 17 august 2010
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Fabian Niculae -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi
celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.
18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie invocată de Ion Moise Fulga şi Nela
Fulgaîn Dosarul nr. 14.498/299/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a
civilă.
La apelul nominal se prezintă pentru autorii excepţiei
avocatul ales, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorii
excepţiei au depus la dosar o cerere prin care completează excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 1/2000.
Dosarul se află la al doilea termen de judecată.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 16 decembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 14.498/299/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 2
alin. (2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit
prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997.
Excepţia a fost ridicată de Ion Moise Fulga şi Nela
Fulga într-un dosar având ca obiect o acţiune privind fondul funciar.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii consideră că articolul criticat încalcă în mod flagrant
dreptul de proprietate garantat de art. 1 din Primul Protocol la Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât
paralizează în mod evident orice tentativă din partea reclamantului în a-şi
realiza dreptul de proprietate. Incalcă, de asemenea, art. 11 şi 20 din
Constituţie, întrucât este în evidentă opoziţie cu principiul potrivit căruia
statul român se obligă să îndeplinească cu bună-credinţă obligaţiile ce îi
revin potrivit tratatelor la care este parte, iar aceste tratate au prevalentă
în faţa legilor naţionale. Accesul liber la justiţie trebuie să fie efectiv şi
să dea posibilitatea reală pentru obţinerea recunoaşterii dreptului de
proprietate. Articolul criticat contravine şi prevederilor art. 44 din Constituţie,
pentru că nesocoteşte dreptul de proprietate şi garanţiile date de legiuitor
acestuia. Sunt încălcate şi prevederile art. 78 din Constituţie întrucât se
nesocoteşte principiul neretroactivităţii legii şi faptul că legea civilă intră
în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse
de părţi, susţinerile autorilor excepţiei, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie
prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere,
solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale
Legii nr. 169/1997, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
8 din 12 ianuarie 2000, modificate şi completate prin Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri
adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22
iulie 2005, prevederi care au următorul conţinut: „(2) Drepturile dobândite
cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au
fost eliberate adeverinţe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie
sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nicio altă confirmare."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse
în art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitoare
la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind liberul
acces la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi ale art.
78 privind intrarea în vigoare a legii, precum şi art. 1 din Primul Protocol
adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că prevederile legale criticate nu fac altceva decât să dea expresie
preocupării legiuitorului de a institui garanţii pentru asigurarea respectării
stabilităţii raporturilor juridice în materia proprietăţii. Astfel, legiuitorul
are competenţa de a stabili conţinutul şi limitele dreptului de proprietate, în
aşa fel încât să nu vină în contradicţie cu drepturile altor titulari, în egală
măsură ocrotite.
Prevederile legale criticate nu contravin astfel
dispoziţiilor constituţionale invocate de autorii excepţiei.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi
celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.
18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie invocată de Ion Moise Fulga şi Nela
Fulga în Dosarul nr. 14.498/299/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a
civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae