DECIZIE   Nr. 75 din 20 februarie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale Legii nr. 338/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 214 din  1 aprilie 2003

    Nicolae Popa       - presedinte
    Costica Bulai      - judecator
    Nicolae Cochinescu - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Petre Ninosu       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Ioan Vida          - judecator
    Florentina Balta   - procuror
    Mihai Paul Cotta   - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 19/2000 si ale Legii nr. 338/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, exceptie ridicata de Adriana Muresan in Dosarul nr. 818/R/2002 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civila.
    La apelul nominal raspunde, pentru Societatea Comerciala "IAR" - S.A. Brasov, consilierul juridic, lipsind autorul exceptiei, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul partii prezente solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca si-o insuseste astfel cum a fost formulata. Totodata, sustine ca Parlamentul, adoptand Legea nr. 19/2000 si Legea nr. 338/2002, a creat o inechitate prin omiterea reglementarii situatiilor tranzitorii, care nu poate fi indreptata decat printr-o dispozitie de interpretare.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibila, potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata, intrucat instanta de contencios constitutional nu se poate pronunta asupra lacunelor legislative.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 5 august 2002, pronuntata in Dosarul nr. 818/R/2002, Curtea de Apel Brasov - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 19/2000, exceptie ridicata de Adriana Muresan.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca Legea nr. 19/2000 si modificarile aduse prin Legea nr. 338/2002 nu reglementeaza situatiile tranzitorii, incalcandu-se astfel dispozitiile constitutionale ale art. 4 privind unitatea poporului si egalitatea intre cetateni, art. 16 privind egalitatea in drepturi, art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, art. 24 alin. (1) privind dreptul la aparare si cele ale art. 54 privind exercitarea drepturilor si a libertatilor.
    In esenta, se arata ca prin Legea nr. 19/2000 nu s-a prevazut expres solutia pentru cazul nasterii celui de-al doilea copil in timpul concediului pentru cresterea primului copil, astfel ca s-a lasat posibilitatea interpretarii acestor prevederi legale de catre casele de pensii. Aceasta "eroare de conceptie" a fost recunoscuta, dupa cum considera autorul exceptiei, prin adoptarea Legii nr. 338/2002 care a modificat Legea nr. 19/2000, fara insa sa prevada "in mod expres ca toate situatiile tranzitorii intre cele doua perioade, de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000 (1.04.2001) si pana la data intrarii in vigoare a noii Legi nr. 338/2002 (25.06.2002) sa se rezolve conform noii legi" [...]. In acelasi timp, autorul exceptiei considera ca se incalca si principiul consacrat de dreptul familiei, care prevede "interesul superior al copilului".
    Curtea de Apel Brasov - Sectia civila considera ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata.
    Pe de alta parte, instanta afirma ca nasterea copilului, la care se refera autorul exceptiei, a avut loc anterior datei intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000 (1 aprilie 2001) si, "in aceste conditii, dispozitiile art. 98 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 sunt inaplicabile". Ca atare, opineaza instanta, "in cauza, nu exista discutie in legatura cu perioada tranzitorie cuprinsa intre 1.04.2001 - 25.06.2002".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul considera ca "exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, coroborate cu cele ale alin. (6) din acelasi articol, intrucat din formularea ei rezulta ca se refera la interpretarea si aplicarea legii".
    Avocatul Poporului apreciaza ca, in realitate, autorul exceptiei ridica o problema de interpretare si aplicare a legii, iar nu o problema de neconstitutionalitate a acesteia.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile partii prezente si ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie Legea nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, si Legea nr. 338 din 31 mai 2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002, sub aspectul nereglementarii situatiilor tranzitorii, "de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000 (1.04.2001) si pana la data intrarii in vigoare a noii Legi nr. 338/2002 (25.06.2002)", in legatura cu dreptul la indemnizatie pentru cresterea copilului.
    Analizand dispozitiile Legii nr. 19/2000, Curtea observa ca, anterior modificarii, aceasta prevedea la art. 98 alin. (1) lit. d) ca "Asiguratii sistemului public au dreptul, in afara de pensie, la: [...] d) indemnizatie pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav", iar la alin. (2) al aceluiasi articol conditiona acest drept de "un stagiu de cotizare de cel putin 6 luni, realizat in ultimele 12 luni anterioare producerii riscului". Prin Legea nr. 338/2002 textul art. 98 din Legea nr. 19/2000 a fost modificat, in sensul asimilarii stagiului de cotizare si a perioadelor necontributive, cum este, in speta, perioada concediului pentru cresterea copilului pana la doi ani.
    Critica de neconstitutionalitate vizeaza exclusiv faptul ca nu au fost prevazute dispozitii tranzitorii pentru perioada de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000 (1.04.2001) si pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 338/2002 (25.06.2002), considerandu-se de catre autorul exceptiei ca in acest fel au fost incalcate dispozitiile art. 4, 16, 11, art. 24 (alin. 1) si cele ale art. 54 din Constitutie.
    Or, potrivit, dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, "In exercitarea controlului, Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra problemelor de drept, fara a putea modifica sau completa prevederea legala supusa controlului. De asemenea, Curtea Constitutionala nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constitutiei".
    Jurisprudenta Curtii a stabilit ca instanta de contencios constitutional nu se poate substitui legiuitorului cu prilejul rezolvarii unor exceptii de neconstitutionalitate al caror obiect priveste lacune legislative ori in cazul unor reglementari legale despre care se pretinde ca ar fi incomplete ori nesatisfacator redactate (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999).

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale Legii nr. 338/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, exceptie ridicata de Adriana Muresan in Dosarul nr. 818/R/2002 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 20 februarie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta