DECIZIE Nr.
744 din 24 iunie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 251-256 din Codul comercial, ale
art. 1513 din Codul civil si ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale
ACT EMIS DE: CURTEA
CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 570 din 29 iulie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre
Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Patricia Marilena Ionea -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 251-256 din Codul comercial, ale
art. 1513 din Codul civil şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată
de Societatea Comercială „Galmopan" - S.A. din Galaţi în Dosarul nr. 4.275/121/2007
al Curţii de Apel Galaţi - Secţia comercială, maritimă şi fluvială.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că
textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate
de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 18 februarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 4.275/121/2007, Curtea de Apel Galaţi - Secţia comercială,
maritimă şi fluvială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 251-256 din Codul comercial, ale
art. 1513 din Codul civil şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Excepţia a fost ridicată de
Societatea Comercială „Galmopan" - S.A. din Galaţi cu prilejul
soluţionării apelului formulat împotriva Sentinţei comerciale nr. 1.918 din 12
septembrie 2007, pronunţată de Tribunalul Galaţi în Dosarul nr. 4.275/121/2007
având ca obiect cererea de constatare a nulităţii unui contract de asociere în
participaţiune.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că art. 1513 din Codul civil
şi art. 251-256 din Codul comercial sunt contrare art. 16, 21 şi 24 din
Constituţie. In acest sens, arată că asocierea în participaţiune se constituie
în scopul realizării de beneficii de către toţi asociaţii, dar şi a asumării,
pe cale de consecinţă, a pierderilor. Or, din modul în care este redactat art.
1513 din Codul civil, contractul de asociere este nul numai dacă prevede în mod
expres că una dintre părţi este exclusă de la participarea la pierderi, iar nu
şi atunci când aceasta rezultă dintr-o formulare mascată a clauzelor
contractului. Aşa fiind, se ajunge la situaţia inechitabilă în care una dintre
părţile la contract are avantaje nete în raport cu cealaltă parte. In ceea ce
priveşte dispoziţiile art. 29
alin. (6) din Legea nr. 47/1992, arată că acestea îngrădesc accesul liber la
justiţie prin aceea că permit instanţei de judecată să cenzureze excepţia de
neconstituţionalitate, deşi singura instanţă competentă în materie de
jurisdicţie constituţională este Curtea Constituţională.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia comercială, maritimă
şi fluvială consideră că
excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că
prevederile art. 251-256 din Codul comercial şi cele ale art. 1513 din Codul
civil nu au nicio legătură cu dispoziţiile art. 21, 24, 40 şi 53 din
Constituţie. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la
prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, arată că textele criticate nu
fac diferenţiere între părţile contractante după niciun criteriu. Cât priveşte
dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, arată că acestea sunt
constituţionale, sens în care aminteşte jurisprudenţa în materie a Curţii
Constituţionale.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 251-256 din Codul comercial, ale art. 1513 din
Codul civil şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004.
Textele de lege criticate au următoarea redactare:
Art. 251-256 din Codul comercial:
- Art. 251: „Asociaţiunea în
participaţiune are loc atunci când un comerciant sau o societate comercială
acordă uneia sau mai multor persoane ori societăţi o participaţiune în
beneficiile şi pierderile uneia sau mai multor operaţiuni, sau chiar asupra
întregului comerţ.";
- Art. 252: „Asociaţiunea în
participaţiune poate să aibă loc asemenea şi pentru operaţiunile comerciale
făcute de către necomercianţi.";
- Art. 253: „Asociaţiunea în
participaţiune nu constituie, în privinţa celor de al treilea, o fiinţă
juridică distinctă de persoana interesaţilor. Cei de al treilea nu au niciun drept şi nu se obligă
decât către acela cu care au contractat.";
- Art. 254: „Participanţii
nu au niciun drept de proprietate asupra lucrurilor puse în asociaţiune, chiar
dacă au fost procurate de dânşii. Cu toate acestea, întru cât priveşte
raporturile lor între dânşii, asociaţii pot să stipuleze că lucrurile ce au
adus să li se restituie în natură, având dreptul, în caz când restituţiunea nu
s-ar putea face, la reparaţiunea daunelor suferite. Afară de aceste cazuri,
drepturile asociaţilor se mărginesc în a li se da cont de lucrurile ce au pus
în asociaţiune şi de beneficii şi pierderi.";
- Art. 255: „Afară de
dispoziţiunile articolelor precedente, convenţiunile părţilor determină forma,
întinderea şi condiţiunile asociaţiunei.";
- Art. 256: „Asociaţiunile
în participaţiune sunt scutite de formalităţile stabilite pentru societăţi, dar
ele trebuie să fie probate prin act scris.";
- Art. 1513 din Codul civil: „Este nul contractul prin care un asociat îşi stipulează
totalitatea câştigurilor.
Asemenea, nulă este convenţia prin care s-a stipulat
că unul sau mai mulţi asociaţi să fie scutiţi de a participa la pierdere."
-Art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992: „Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin.
(1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de
sesizare a Curţii Constituţionale. Incheierea poate fi atacată numai cu recurs
la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare.
Recursul se judecă în termen de 3 zile."
Autorul excepţiei consideră că aceste prevederi de lege
sunt contrare dispoziţiilor următoarelor texte din Constituţie: art. 16 privind
egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24
referitor la dreptul la apărare şi art. 40 privind dreptul de asociere.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că autorul excepţiei pune în discuţie două aspecte.
Astfel, o primă problemă de neconstituţionalitate
vizează dispoziţiile art. 251-256 din Codul comercial şi cele ale art. 1513 din
Codul civil.
Din motivarea excepţiei, Curtea observă că, în
realitate, autorul excepţiei nu critică prevederile Codului comercial amintite,
ci, din contră, se sprijină pe conţinutul acestora, din care reiese că participanţii la asociaţia
în participaţiune împart, deopotrivă, beneficiile şi participă la pierderi.
Nemulţumirea sa este legată doar de redactarea art. 1513 din Codul civil,
despre care susţine că interzice clauza leonină doar dacă aceasta este
prevăzută expres în contract, iar nu şi atunci când rezultă indirect din modul
de formulare a acestuia, astfel că se favorizează apariţia unor situaţii
avantajoase pentru unele dintre părţile contractului şi defavorizante pentru
altele.
Curtea constată că prevederile art. 1513 din Codul
civil nu fac distincţie şi nu impun o modalitate de formulare a clauzei
leonine, astfel încât instanţa poate aprecia dacă din formularea termenilor
contractului nu rezultă în realitate o asemenea clauză, chiar dacă ea nu este
prevăzută în mod expres. Astfel, nu se poate reţine că aceste prevederi de lege
ar putea genera apariţia unor situaţii discriminatorii. De altfel, Curtea
observă că părţile la un contract sunt libere să adere sau nu la acel contract,
atât timp cât nicio dispoziţie legală nu le obligă în acest sens, astfel că, în
funcţie de clauzele contractuale, pot evita să se plaseze într-o situaţie pe
care o consideră dezavantajoasă faţă de cealaltă parte contractantă.
In ceea ce priveşte prevederile art. 21 şi 24 din
Constituţie, Curtea apreciază că acestea nu au nicio incidenţă asupra textelor
de lege criticate.
A doua problemă de neconstituţionalitate se referă la
dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, despre care autorul
excepţiei susţine că îngrădesc accesul liber la justiţie, întrucât permit
instanţei să respingă excepţia de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.
Curtea reţine, însă, că instanţa de judecată a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate fără a invoca
incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 sub
aspectul existenţei unor motive de inadmisibilitate a excepţiei.
Aşa fiind, în acord cu dispoziţiile art. 29 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constituţională se pronunţă cu
privire la constituţionalitatea prevederilor dintr-o lege sau ordonanţă „care
au legătură cu soluţionarea cauzei", Curtea constată că excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
este inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată
de Societatea Comercială „Galmopan" - S.A. din Galaţi în Dosarul nr.
4.275/121/2007 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia comercială, maritimă şi
fluvială.
2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 251-256 din Codul comercial şi ale
art. 1513 din Codul civil, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar
al Curţii de Apel Galaţi - Secţia comercială, maritimă şi fluvială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din
data de 24 iunie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea