DECIZIE Nr.
744 din 1 iunie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 3 si 4 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 495 din 19 iulie 2010
Ion Predescu -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. 3 şi 4 din Codul penal,
excepţie ridicată de Ioan Burac în Dosarul nr. 10.781/118/2008 al Tribunalului
Constanţa - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 24 noiembrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 10.781/118/2008, Tribunalul Constanţa - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
215 alin. 3 şi 4 din Codul penal, excepţie ridicată de Ioan Burac în
dosarul de mai sus.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 11 şi 20 raportate la art. 1 din
Protocolul nr. 4 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 45 şi art. 135 alin. (2) lit. a)
din Constituţia României, deoarece nesocotesc libertatea comerţului, libertatea
contractuală şi, în acelaşi timp, instituie o sancţiune penală în condiţiile în
care eroarea contractuală sau neîndeplinirea unei obligaţii contractuale nu
poate fi sancţionată decât prin aplicarea de sancţiuni civile.
Tribunalul Constanţa - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de
vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 215 alin. 3 şi 4 din Codul penal - Inşelăciunea
, care au următorul conţinut:
„Inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane
cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel
încât, fără aceasta eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat
contractul în condiţiile stipulate, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în
alineatele precedente, după distincţiile acolo arătate.
Emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit
sau unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau
acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, în
totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea
termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o
pagubă posesorului cecului, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alin.
2."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său
din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei
nr. 215 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 478 din 7 iunie 2005, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. 3 şi 4 din
Codul penal, statuând că atât alin. 3, cât şi alin. 4 al art. 215 din Codul
penal incriminează înşelăciunea ca o gravă faptă antisocială contra
patrimoniului, constând în înşelarea încrederii participanţilor la raporturile
juridice patrimoniale, fapt absolut intolerabil în cadrul acestora. De altfel, în
toate sistemele de drept înşelăciunea ori escrocheria este o faptă incriminată
şi sever sancţionată.
De asemenea, elementul material al infracţiunii de
înşelăciune are drept premisă o acţiune şi, respectiv, o omisiune care induce
cocontractantul într-o eroare determinantă la încheierea ori executarea
actului. Dacă eroarea nu ar fi existat, contractul nu s-ar fi încheiat sau
executat în condiţiile respective. Prin urmare, nu poate fi confundată
infracţiunea de înşelăciune cu neexecutarea unei obligaţii contractuale.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi,
de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele
deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 215 alin. 3 şi 4 din Codul penal, excepţie ridicată de Ioan Burac în
Dosarul nr. 10.781/118/2008 al Tribunalul Constanţa - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru