DECIZIE Nr.
734 din 1 iunie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. 1 lit. b) si e) din Codul
penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 495 din 19 iulie 2010
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. 1 lit. b) şi e) din Codul
penal, excepţie ridicată de Viorel Macovei în Dosarul nr. 2.297/176/2008 al
Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 29 octombrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 2.297/176/2008, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 34 alin. 1 lit. b) şi e) din Codul penal, excepţie
ridicată de Viorel Macovei în dosarul de mai sus.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 20 alin. (2) şi art. 23 alin. (12),
deoarece în temeiul lor instanţele ajung să aplice un spor de pedeapsă la
majoritatea infractorilor care au săvârşit mai multe infracţiuni, deşi niciuna
din acestea nu ajunge la maximul încadrării. Consideră că ar trebui să se
renunţe la aceste reglementări.
Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea
de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 34 alin. 1 lit. b) şi e), cu denumirea marginală Pedeapsa
principală în caz de concurs de infracţiuni săvârşite de persoana fizică, din
Codul penal, care au următorul conţinut:
„In caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte
pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte, iar dintre acestea se aplică
pedeapsa, după cum urmează: [...]
b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare,
se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei
special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de
până la 5 ani; [...]
e) când s-au stabilit mai multe pedepse cu
închisoare şi mai multe pedepse cu amenda, se aplică pedeapsa închisorii,
potrivit dispoziţiei de la lit. b), la care se poate adăuga amenda, potrivit dispoziţiei
de la lit. c)."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că autorul excepţiei consideră dispoziţiile art. 34 alin. 1 lit. b) şi
e) din Codul penal neconstituţionale, deoarece solicită rediscutarea raţiunilor
ce au stat ia baza edictării lor şi renunţarea la aplicarea de sporuri. Or, o
astfel de critică nu poate fi primită, deoarece, pe de o parte, România, fiind
un stat de drept organizat potrivit principiului separaţiei şi echilibrului
puterilor în stat, în care, potrivit art. 61 alin. (1), numai Parlamentul este „unica
autoritate legiuitoare a ţării", şi, pe de altă parte, potrivit art. 2
alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, aceasta „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii
actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa
prevederile supuse controlului".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. 1 lit. b) şi e) din Codul
penal, excepţie ridicată de Viorel Macovei în Dosarul nr. 2.297/176/2008 al
Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru