Decizia Nr.707 din 05.07.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona RicuPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământ „Corneliu Gheorghe Carnica“ din Brăila în Dosarul nr. 6.304/113/2010 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 187D/2012.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 188D/2012, nr. 196D/2012, nr. 197D/2012, nr. 212D/2012-215D/2012 şi nr. 217D/2012-220D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, invocată de Sindicatul Învăţământ „Corneliu Gheorghe Carnica“ din Brăila în dosarele nr. 6.795/113/2010, nr. 6.363/113/2010, nr. 6.792/113/2010, nr. 6.409/113/2010, nr. 6.679/113/2010, nr. 7.466/113/2010, nr. 7.495/113/2010, 6.309/113/2010, nr. 6.788/113/2010, nr. 6.675/113/2010 şi nr. 6.819/113/2010 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal, se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 187D/2012, nr. 188D/2012, nr. 196D/2012, nr. 197D/2012, nr. 212D/2012-215D/2012 şi nr. 217D/2012-220D/2012, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 188D/2012, nr. 196D/2012, nr. 197D/2012, nr. 212D/2012-215D/2012 şi nr. 217D/2012-220D/2012 la Dosarul nr. 187D/2012, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 13 decembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 6.304/113/2010, nr. 6.795/113/2010, nr. 6.363/113/2010, nr. 6.792/113/2010, nr. 6.409/113/2010, nr. 6.679/113/2010, nr. 7.466/113/2010 şi nr. 7.495/113/2010, şi încheierile din 12 ianuarie 2012, pronunţate în dosarele nr. 6.309/113/2010, nr. 6.788/113/2010, nr. 6.675/113/2010 şi nr. 6.819/113/2010, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Învăţământ „Corneliu Gheorghe Carnica“ din Brăila cu prilejul soluţionării unei cauze civile având ca obiect drepturi băneşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate, care dispun diminuarea cu 25% a indemnizaţiei de concediu de odihnă, sunt neconstituţionale în raport cu prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, încălcând principiul neretroactivităţii legii. În acest sens, arată că membrii sindicatului au solicitat şi le-a fost aprobată efectuarea concediului înainte de data de 3 iulie 2010. Mai mult, plata indemnizaţiei de concediu de odihnă trebuia efectuată cu cel puţin 10 sau 5 zile în avans, după caz, conform contractelor colective de muncă şi ale art. 145 alin. (3) din Codul muncii. Astfel, este evident că dreptul la indemnizaţie de concediu s-a născut anterior intrării în vigoare a Legii nr. 118/2010. Într-o atare situaţie, a impune aplicarea acestei legi unei situaţii juridice anterioare intrării sale în vigoare echivalează cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, astfel că nu se poate pretinde restituirea echivalentului de 25% din indemnizaţia de concediu încasată pe motivul intervenirii actului normativ ulterior încasării acesteia. De asemenea, textul de lege criticat creează şi o discriminare între salariaţi, deoarece există o diferenţă de tratament juridic în funcţie de momentul la care s-a solicitat acordarea indemnizaţiei de concediu. În sfârşit, susţine că art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 este contrar prevederilor art. 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cuantumul indemnizaţiei de concediu constituind un bun, faţă de care există o speranţă legitimă de realizare.Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, aspectele invocate de autorul excepţiei constituind, în realitate, probleme de aplicare şi interpretare a textelor de lege criticate, de competenţa instanţei de judecată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii potrivit cărora: „Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, precum şi alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.“Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textul de lege criticat aduce atingere următoarelor prevederi din Constituţie: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 20 prin raportare la dispoziţiile art. 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul de proprietate.Examinând excepţia de neconstituţionalitate sub aspectul criticii referitoare la încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, Curtea constată că aspectele puse în discuţie de autorii excepţiei vizează, în realitate, probleme de aplicare a legii în timp, de competenţa instanţei de judecată, iar nu a instanţei de contencios constituţional.De altfel, Curtea observă că, în ceea ce priveşte aspectele invocate de autorul prezentei excepţii, referitoare la modul de aplicare şi interpretare a legii, prin Decizia nr. 20 din 17 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 21 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi a stabilit că, „întrucât după intrarea în vigoare a Legii nr. 118/2010, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul brut al salariului a fost afectat de o reducere de 25%, în acelaşi mod şi indemnizaţia de concediu cuvenită personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar de stat pentru concediul efectuat după această dată (3 iulie 2010) se impune a fi diminuată proporţional, ca urmare a faptului că se calculează în raport cu media zilnică a veniturilor din fiecare lună în care se efectuează concediul.“Cu privire la critica vizând încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine, în acord cu cele statuate în mod constant în jurisprudenţa sa, că situaţia diferită în care se găsesc persoanele în funcţie de legea aplicabilă la momentul naşterii raporturilor juridice potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi considerată ca o încălcare a principiului constituţional al egalităţii în drepturi a cetăţenilor. În acest sens, poate fi amintită Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007.În sfârşit, analizând critica de neconstituţionalitate privind încălcarea dreptului de proprietate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 939 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 16 septembrie 2011, a statuat că salariile viitoare pe care angajatorul trebuie să le plătească angajatului nu intră în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, angajatul neavând un atare drept pentru salariile ce vor fi plătite în viitor de către angajator ca urmare a muncii viitoare prestate de angajat. Dreptul de proprietate al angajatului în privinţa salariului vizează numai sumele certe, lichide şi exigibile.De altfel, în acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotărârea din 31 mai 2011, pronunţată în cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat faptul că art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu implică un drept la dobândirea proprietăţii.Tot prin decizia amintită, Curtea Constituţională a reţinut că, în contextul legislativ actual, prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, s-a stabilit că, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în acest sens fiind Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011.O atare modalitate de stabilire a cuantumului concret al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor brute nu este de natură să încalce cele stabilite prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010. Cu acele prilejuri, Curtea a impus o obligaţie de rezultat legiuitorului, aceea ca după 1 ianuarie 2011 să revină la „cuantumul salariilor/ indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în condiţiile încadrării în politicile sociale şi de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare“. Este în acelaşi timp o obligaţie sub condiţie care va duce la revenirea etapizată a cuantumului drepturilor salariale la nivelul anterior Legii nr. 118/2010. Stabilirea modalităţii concrete de realizare a acestui proces este o prerogativă a legiuitorului, care va decide, în funcţie de situaţia economico-financiară a ţării, momentul îndeplinirii cât mai rapid a obligaţiei sale de rezultat, în sensul revenirii cel puţin la cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea Legii nr. 118/2010.Mutatis mutandis, cele prezentate mai sus sunt valabile şi în ceea ce priveşte diminuarea cu 25% a indemnizaţiilor şi altor drepturi salariale, respectiv a indemnizaţiei de concediu.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor sus-menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământ „Corneliu Gheorghe Carnica“ din Brăila în dosarele nr. 6.304/113/2010, nr. 6.795/113/2010, nr. 6.363/113/2010, nr. 6.792/113/2010, nr. 6.409/113/2010, nr. 6.679/113/2010, nr. 7.466/113/2010, nr. 7.495/113/2010, nr. 6.309/113/2010, nr. 6.788/113/2010, nr. 6.675/113/2010 şi nr. 6.819/113/2010 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 iulie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea