DECIZIE Nr.
698 din 17 iunie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) si (2) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004 si ale art. II alin. (2) din Legea
nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ
nr. 554/2004
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 568 din 28 iulie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Valentina Bărbăţeanu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Consiliul Local
al Municipiului Oneşti în Dosarul nr! 4.284/110/2007 al Curţii de Apel Bacău -
Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei,
doamna Laura Gabriela Bostan, consilier juridic cu delegaţie la dosar. Se
constată lipsa părţii Societatea Comercială „Panon Product" - S.R.L. din
Oneşti, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul si în dosarele nr.
224D/2008, 229D/2008, 254D/2008, 266D/2008, 272D/2008, 335D/2008, 358D/2008, 359D/2008,
360D/2008, 526D/2008 şi 551 D/2008, având ca obiect excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. II
alin. (2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi
completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost
ridicată din oficiu de Curtea de Apel Braşov - Secţia de contencios
administrativ şi fiscal în dosarele nr. '1.562/64/2007, nr. 1.467/64/2007, nr.
1.563/64/2007, nr. 1.511/64/2007, nr. 70/64/2008, nr. 1.551/64/2007, nr.
1.550/64/2007, nr. 1.502/64/2007 şi nr. 1.536/64/2007, de Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul
nr. 3.898/2/2006 şi de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios
administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.643/57/2007.
La apelul nominal răspunde,
pentru Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, parte în Dosarul
nr. 272D/2008, domnul avocat Dumitru Dobrev, apărător ales cu delegaţie la dosar, membru al Baroului
Bucureşti. Se prezintă, de asemenea, domnul Victor Buzamet, consilier juridic
al Societăţii Comerciale „Scudiver UTB" - S.A. din Braşov, parte în
Dosarul nr. 526D/2008. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Consilierul juridic al Consiliului Local al
Municipiului Oneşti se opune conexării dosarelor. Reprezentanţii celorlalte
părţi şi procurorul sunt de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea
dosarelor nr. 224D/2008, nr. 229D/2008, nr. 254D/2008, nr. 266D/2008, nr.
272D/2008, nr. 335D/2008, nr. 358D/2008, nr. 359D/2008, nr. 360D/2008, nr.
526D/2008 şi nr. 551 D/2008 la Dosarul nr. 95D/2008, care a fost primul
înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentanţilor părţilor.
Consilierul juridic al Consiliului Local al Municipiului
Oneşti, autor al excepţiei de neconstituţionalitate ce
face obiectul Dosarului nr. 95D/2008, solicită admiterea excepţiei, reiterând
argumentele formulate în faţa instanţei de judecată.
Apărătorul ales al Camerei de Comerţ şi Industrie a
Municipiului Bucureşti, parte în Dosarul nr. 272D/2008, consideră că excepţia
este neîntemeiată.
Consilierul juridic al Societăţii Comerciale „Scudiver
UTB" - S.A., parte în Dosarul nr. 526D/2008, apreciază că textele de lege
criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate în motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate şi solicită respingerea acesteia. Depune la
dosar note scrise în susţinerea acestei cereri.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că motivările
excepţiilor ce fac obiectul dosarelor conexate în prezenta cauză nu aduc
elemente de noutate care să impună reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, concretizată
în deciziile nr. 404/2008 şi 425/2008.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 1.045 din 20 decembrie 2007,
pronunţată de Curtea de Apel Bacău - Secţia comercială, de contencios
administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 4.284/110/2007, şi prin încheierile
pronunţate de Curtea de
Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 1.562/64/2007, nr. 1.467/64/2007, nr.
1.563/64/2007, nr. 1.511/64/2007, nr. 70/64/2008, nr. 1.551/64/2007, nr.
1.550/64/2007, nr. 1.502/64/2007 şi nr. 1.536/64/2007, de
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de
contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr.
3.898/2/2006 şi de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios
administrativ şi fiscal în Dosarul nr.
1.643/57/2007, Curtea Constituţională a fost
sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi, respectiv, a prevederilor art. 4
alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale
art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Excepţia a fost ridicată de Consiliul Local al
Municipiului Oneşti şi din oficiu de Curtea de Apel Braşov - Secţia de
contencios administrativ şi fiscal, de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie -
Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de Curtea de Apel Alba Iulia -
Secţia de contencios administrativ şi fiscal în litigii având ca obiect
soluţionarea excepţiilor de nelegalitate a unor acte administrative.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Consiliul Local al Municipiului Oneşti susţine că soluţionarea
excepţiei de nelegalitate de către instanţa de contencios administrativ, iar nu
de instanţa în faţa căreia a fost ridicată, „determină scindarea nejustificată
a procesului şi tergiversarea soluţionării acestuia". Arată că „cetăţenii
care fac uz de procedura prevăzută la art. 4 din lege sunt privilegiaţi,
întrucât, după ce au pierdut termenul de un an în care puteau cere anularea
actului administrativ, pot oricând solicita constatarea nelegalităţii
acestuia". Mai susţine că „necondiţionarea ridicării excepţiei de
nelegalitate unui anumit termen încalcă securitatea şi stabilitatea
raporturilor juridice şi a efectelor actelor administrative".
Instanţele care au sesizat din oficiu Curtea
Constituţională consideră, în esenţă, că textele de lege criticate fac posibilă
cenzurarea legalităţii unui act administrativ unilateral cu caracter individual
emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, presupunând aplicarea
retroactivă a prevederilor acestei legi. Precizează că astfel este permisă
„repunerea pe rolul instanţelor judecătoreşti, în mod repetitiv, fără limită în
timp, a controlului de legalitate a unui act administrativ unilateral cu
caracter individual, fie de către subiectul de drept determinat căruia i se
adresează, fie de către terţe persoane, care însă au manifestat o atitudine
pasivă prin neexercitarea în termenul legal, sub imperiul legii aplicabile, a
acţiunii în anulare". Apreciază că, prin posibilitatea atacării fără
limită în timp a unui asemenea act, „se încalcă dreptul la un proces echitabil,
cu componentele sale: dreptul la justiţie şi principiul securităţii raporturilor
juridice".
Curtea de Apel Bacău - Secţia comercială, de
contencios administrativ şi fiscal consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră, în
punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 95D/2008, că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată. Precizează că instituirea
posibilităţii examinării nelegalităţii unui act administrativ individual în
raport cu actul normativ în temeiul căruia a fost edictat apare ca o consacrare
a dreptului de acces liber la justiţie, fiind asigurate premisele respectării
dreptului la un proces echitabil şi a rezonabilităţii duratei procesului şi
aplicându-se tuturor celor vizaţi de ipoteza normei, în mod nediscriminatoriu
şi fără excepţii.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât încalcă
dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen
rezonabil. In susţinerea acestei opinii, arată că, prin neimpunerea unui termen
înlăuntrul căruia să poată fi solicitat controlul de legalitate al unui act
administrativ, se contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi
se aduce atingere înseşi substanţei dreptului la un tribunal.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale
Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, susţinerile reprezentanţilor părţilor prezente şi
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
In ceea ce priveşte legalitatea sesizării în cazul
Dosarului nr. 95D/2008, Curtea constată că decizia pronunţată de Curtea de Apel
Bacău nu a soluţionat fondul cauzei, împrejurare ce ar fi făcut inutil
controlul de constituţionalitate a prevederilor criticate, ci a examinat numai
problema admisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate, ca urmare a
exercitării căii de atac a recursului împotriva încheierii prin care Tribunalul
Bacău - Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciase că nu este
necesară sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate. Aşa fiind, deşi sesizarea nu s-a realizat printr-o
încheiere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992,
pentru a se evita tergiversarea soluţionării litigiului dintre părţi, deci
pentru înfăptuirea cu celeritate a actului de justiţie, Curtea Constituţională
se consideră legal sesizată.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (1) şi (2) din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004,
modificate prin art. I pct. 5 din Legea nr. 262/2007
pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr.
554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Curtea observă
că, în ceea ce priveşte obiectul Dosarului nr. 95D/2008, deşi Consiliul Local
al Municipiului Oneşti a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a întregului
art. 4 din Legea nr. 554/2004, în realitate, argumentarea criticii se rezumă
numai la dispoziţiile primelor două alineate ale acestuia.
De asemenea, obiectul excepţiei
îl formează şi prevederile art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Textele de lege criticate au următorul cuprins:
-Art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004: „(1)
Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual,
indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui
proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. In
acest caz, instanţa, constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea
litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanţa de contencios
administrativ competentă şi suspendă cauza. Incheierea de sesizare a instanţei
de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea
prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul.
Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanţa în faţa căreia s-a
ridicat excepţia de nelegalitate este instanţa de contencios administrativ
competentă să o soluţioneze.
(2) Instanţa de contencios administrativ se
pronunţă, după procedura de urgenţă, în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi
a emitentului. In cazul în care excepţia de nelegalitate vizează un act
administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi,
cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispoziţiile
legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ.";
- Art. II alin. (2) din Legea
nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004: „(2) Dispoziţiile referitoare la excepţia de
nelegalitate şi la garanţiile procesuale prevăzute de Legea nr. 554/2004, cu
modificările ulterioare, se aplică şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor la
data intrării în vigoare a prezentei legi. Excepţia de nelegalitate poate fi
invocată şi pentru actele administrative unilaterale emise anterior intrării în
vigoare a Legii nr. 554/2004, în forma sa iniţială, cauzele de nelegalitate
urmând a fi analizate prin raportare la dispoziţiile legale în vigoare la
momentul emiterii actului administrativ."
In opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate,
textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: art. 1 alin. (3)
privind caracterul de stat de drept, democratic şi social al României, art. 11
care reglementează raportul dintre dreptul internaţional şi dreptul intern,
art. 15 alin. (2) care prevede că legea dispune numai pentru viitor, cu
excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 alin. (1)
care consacră egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice,
art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art.
21 care garantează accesul liber la justiţie şi art. 126 alin. (6) care
garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor
publice pe calea contenciosului administrativ.
De asemenea, au fost invocate prevederile art. 6 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
privind dreptul la un proces echitabil, sub aspectul principiului securităţii
raporturilor juridice şi a dreptului la justiţie, precum şi cele ale art. 6 din
Codul bunei administraţii, aprobat prin Recomandarea CM/REC din 20 iunie 2007 a
Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei (şi nu al statelor membre ale
Uniunii Europene), care prevăd expres că administraţiile publice nu pot lua
măsuri retroactive, în afara excepţiilor legal justificate, şi nu pot aduce
atingere drepturilor câştigate şi situaţiilor juridice legal constituite decât
în împrejurări urgente de interes public.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii aceloraşi prevederi
de lege ce formează obiect al excepţiei de neconstituţionalitate şi în prezenta
cauză, prin raportare la aceleaşi texte din Legea fundamentală şi din celelalte
documente internaţionale invocate şi prin prisma unor critici similare. Astfel,
prin Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 347
din 6 mai 2008, şi prin Decizia nr. 425 din 10 aprilie 2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 8
mai 2008, Curtea a respins excepţia de
neconstituţionalitate, pentru motivele acolo reţinute. Intrucât nu au
intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei
Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor amintite îşi
menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004 şi ale art. II alin.
(2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Consiliul Local
al Municipiului Oneşti în Dosarul nr. 4.284/110/2007 al Curţii de Apel Bacău -
Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, precum şi din oficiu
de Curtea de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în
Dosarele nr. 1.562/64/2007, nr. 1.467/64/2007, nr. 1.563/64/2007, nr.
1.511/64/2007, nr. 70/64/2008, nr. 1.551/64/2007, nr. 1.550/64/2007, nr. 1.502/64/2007
şi nr. 1.536/64/2007, de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de
contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.898/2/2006 şi de Curtea de
Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr.
1.643/57/2007.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 iunie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu