DECIZIE Nr.
696 din 17 octombrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedura
civila si art. I pct. 26 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 957 din 28 noiembrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar -
judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură
civilă şi art. 26 din Legea nr. 219/2005, privind abrogarea art. 129 alin. 3
din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ana-Cristina Niţescu, prin
mandatar Maria Igiescu, în Dosarul nr. 5.238/3/2005 al Tribunalului Bucureşti -
Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ
şi fiscal.
La apelul nominal răspund părţile Universitatea de
Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu" din Bucureşti şi Emil Barbu Popescu,
reprezentate prin avocat Alexandru Udrea.
Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare
este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Avocatul părţilor prezente solicită respingerea
excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, sens în care a
depus şi note scrise la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
neîntemeiată. Astfel, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 28 alin. 2 din
Codul de procedură civilă, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în
materie, prin care s-a statuat că acestea nu contravin prevederilor Legii
fundamentale. Referitor la dispoziţiile art. I pct. 26 din Legea nr. 219/2005,
arată că acestea reprezintă expresia voinţei legiuitorului, în deplină
conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 8 mai 2006, pronunţată în Dosarul
nr. 5.238/3/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă,
asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28
alin. 2 din Codul de procedură civilă şi art. 26 din Legea nr. 219/2005, privind abrogarea
art. 129 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Ana-Cristina Niţescu, prin mandatar Maria Igiescu.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că
dispoziţiile de lege criticate, care împiedică recuzarea tuturor judecătorilor
unei instanţe sau ai unei secţii, îngrădesc accesul justiţiabilului la un
proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. De
asemenea, apreciază că abrogarea art. 129 alin. 3 din Codul de procedură civilă
împiedică accesul justiţiabilului la instanţa de judecată.
In susţinerea excepţiei, autorul acesteia invocă şi
înfrângerea prevederilor art. 124 alin. (3) din Constituţie, potrivit căruia
judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de
muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In acest sens, arată că argumentele invocate în motivarea excepţiei nu sunt
decât nişte critici la adresa modului în care, în accepţiunea autorului
excepţiei, noile dispoziţii din Codul de procedură civilă ar putea fi folosite
pentru lezarea intereselor justiţiabililor, fără a releva un conflict real
între dispoziţiile de lege criticate şi prevederile art. 21 din Constituţie.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că excepţia
de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In ceea ce priveşte dispoziţiile
art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, invocă jurisprudenţa Curţii
Constituţionale în materie prin care s-a statuat că reglementarea criticată nu
contravine dreptului constituţional la un proces echitabil şi la soluţionarea
cauzelor într-un termen rezonabil. Referitor la eliminarea din Codul de
procedură civilă a obligaţiei judecătorului de a da îndrumări părţilor care nu
sunt asistate sau reprezentate de avocat sau mandatari, cu privire la
drepturile şi obligaţiile lor, consideră că prin aceasta nu se aduce atingere
garanţiilor specifice caracterului echitabil al procesului sau a soluţionării
cauzei într-un termen rezonabil. Cât priveşte invocarea prevederilor art. 124
alin. (3) din Legea fundamentală, Guvernul apreciază că acestea nu au relevanţă
în cauză.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă şi art. I pct. 26
din Legea nr. 219/2005 sunt
constituţionale. In acest sens, arată că prin instituirea interdicţiei de a
recuza toţi judecătorii unei instanţe sau ai unei secţii a acesteia legiuitorul
nu a înţeles să îngrădească dreptul la un proces echitabil, ci să asigure un
climat de ordine, indispensabil exercitării sale în condiţii optime. De
asemenea, arată că reglementările criticate nu vin în contradicţie nici cu
principiul conform căruia judecătorii sunt independenţi şi se supun numai
legii.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de
judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, notele scrise depuse la
dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), precum şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992,
republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Din examinarea notelor scrise depuse
în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul
acesteia critică, de fapt, dispoziţiile art. I pct. 26 din Legea nr. 219/2005,
şi nu art. 26 din acest act normativ, aşa cum în mod eronat s-a reţinut.
Aşa fiind, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă şi
art. I pct. 26 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură
civilă, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din
14 iulie 2005.
Textele de lege criticate au următorul conţinut:
- Art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă: „Nu
se pot recuza toţi judecătorii unei instanţe sau ai unei secţii a acesteia.
";
- Art. I pct. 26 din
Legea nr. 219/2005: „La articolul I punctul 46,
alineatul 3 al articolului 129 se abrogă."
In concret, prin art. I pct. 26 se abrogă dispoziţiile
art. 129 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care prevăd că, „In cazul în
care părţile nu sunt asistate sau reprezentate de avocat sau de mandatarii
prevăzuţi la art. 68 alin. 5, judecătorul le va da îndrumări cu privire la
drepturile şi obligaţiile ce le revin în proces".
Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege
menţionate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3)
referitoare la dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea
cauzelor într-un termen rezonabil şi celor ale art. 124 alin. (3) conform
cărora judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.
Examinând criticile de neconstituţionalitate formulate
de autorul excepţiei, Curtea constată următoarele:
Prin Decizia nr. 280 din 28 martie 2006, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 5 mai 2006, Curtea a
reţinut că reglementările cuprinse în art. 28 alin. 2 din Codul de procedură
civilă nu contravin prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie. Cu acel
prilej, Curtea a constatat că reglementarea modalităţii în care pot fi recuzaţi
judecătorii unei instanţe sau ai unei secţii se face prin norme de procedură
care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, se stabilesc numai prin
lege. Legiuitorul este deci îndreptăţit să stabilească măsurile legislative
adecvate pentru a se asigura desfăşurarea proceselor şi pentru a împiedica abuzul
de drept.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a
determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale,
argumentarea şi soluţia reţinute în decizia de mai sus îşi menţin valabilitatea
şi în prezenta cauză.
Referitor la dispoziţiile art. I pct. 26 din Legea nr.
219/2005, prin care se abrogă art. 129 alin. 3 din Codul de procedură civilă,
Curtea constată că acestea nu conţin, în sine, niciun fine de
neconstituţionalitate, întrucât abrogarea, ca eveniment legislativ, poate interveni
pe durata existenţei unui act normativ, reprezentând atributul exclusiv al
legiuitorului.
Cu privire la invocarea prevederilor art. 124 alin. (3)
din Constituţie în motivarea criticii de neconstituţionalitate, Curtea constată
că acestea nu pot fi reţinute ca semnificative pentru soluţionarea excepţiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă şi art. I pct. 26
din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă,
excepţie ridicată de Ana-Cristina Niţescu, prin mandatar Maria Igiescu, în
Dosarul nr. 5.238/3/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte
de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 octombrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora