DECIZIE Nr.
696 din 5 mai 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 lit. a), art. 10 si art. 11 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar
si deconspirarea Securitatii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 402 din 12 iunie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent-sef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 10 şi art. 11 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar
şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Bucur Nicolae în Dosarul nr.
26.608/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal şi de Marc Tiberiu în Dosarul nr. 19.932/3/2008 al
aceleiaşi instanţe.
La apelul nominal se prezintă avocatul C. Stănescu,
pentru autorul excepţiei Marc Tiberiu, şi consilierul juridic Mihaela Jugaru,
pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cu
delegaţii depuse la dosar. Lipseşte autorul excepţiei Bucur Nicolae, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul parţial identic al
excepţiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 82D/2009 şi nr.
446D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Avocatul autorului excepţiei prezent nu se opune
conexării cauzelor.
Reprezentantul părţii prezente este de acord cu
conexarea cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea dosarelor.
Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea
nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 446D/2009 la Dosarul nr. 82DD/2009, care
este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecată.
Avocatul autorului excepţiei solicită admiterea
excepţiei de neconstitutionalitate pentru motivele invocate în faţa instanţei
judecătoreşti.
Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea
Arhivelor Securităţii solicită respingerea excepţiei, cu referire la
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 17 noiembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 26.608/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 10 şi art. 11 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la
propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.
Excepţia a fost ridicată de pârâtul Bucur Nicolae
într-o cauză civilă având ca obiect „alte cereri", în contradictoriu cu
reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Prin Incheierea din 26 noiembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 19.932/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea
Securităţii.
Excepţia a fost ridicată de pârâtul Marc Tiberiu într-o
cauză civilă având ca obiect „alte cereri", în contradictoriu cu
reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate
contravin prevederilor constituţionale ale art. 16, 21, 24, art. 37 alin. (1),
art. 53, 124 şi 126, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale. In acest sens, arată că instanţa de
contencios administrativ nu poate avea competenţa de a constata elementele ce
definesc calitatea de lucrător al Securităţii, deoarece încălcarea drepturilor
şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor este necesar şi posibil a fi
constatată numai în cadrul procesului penal. Procedura de constatare a
calităţii de lucrător al Securităţii conduce la stigmatizarea unei categorii
profesionale ce a aparţinut structurilor militarizate, foştii ofiţeri având în
continuare obligaţia de a păstra confidenţialitatea informaţiilor de care au
luat la cunoştinţă în exercitarea funcţiei.
Instanţa de judecată apreciază
că excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstitutionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 2 lit. a), art. 10 şi art. 11 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi
deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din
28 noiembrie 2008.
Aceste texte de lege au următorul cuprins:
Art. 2 lit. a): „In înţelesul prezentei ordonanţe de
urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) lucrător al Securităţii - orice persoană care,
având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu
atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada
1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi
şi libertăţi fundamentale ale omului;";
-Art. 10: „(1) Notele de constatare şi adeverinţele
emise de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
se comunică persoanelor verificate, precum şi persoanelor care au solicitat
verificarea, în cazul verificării la cerere, prin scrisoare recomandată cu
confirmare de primire.
(2) Adeverinţele prevăzute la art. 8 lit. b) şi art.
9 se publică de îndată pe pagina proprie de internet a Consiliului Naţional
pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi pot fi contestate la Secţia de
contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de către orice
persoană interesată, în termen de 30 de zile de la publicarea lor.";
- Art. 11: „(1) Acţiunea în constatarea calităţii de
lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia se introduce la Secţia
de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, fiind scutită
de taxa de timbru.
(2) Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti poate fi
atacată cu recurs, în condiţiile legii.
(3) La dosarul cauzei se depun copii certificate
de pe documentele aflate în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea
Arhivelor Securităţii, documentele originale putând fi consultate la arhiva
Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la
justiţie, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 37 alin. (1) - Dreptul
de a fi ales, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al
unor libertăţi, art. 124 - Infăptuirea justiţiei şi art. 126 - Instanţele
judecătoreşti, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale - Dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că prin Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, Curtea Constituţională
s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 2 lit. a) şi art.
11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, constatând că acestea
sunt constituţionale.
Cu acel prilej, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 2
lit. a) din ordonanţă definesc noţiunea de „lucrător al Securităţii" şi
explicitează în concret semnificaţia termenului, întrunirea cumulativă a
condiţiilor prevăzute de acest text de lege fiind constatată de instanţa
judecătorească, Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel
Bucureşti, respectiv Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Inaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cazul persoanelor care candidează pentru
funcţia de Preşedinte al României.
Astfel, în condiţiile în care acţiunea în constatarea
calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată a
cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, potrivit art. 11 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, Curtea a reţinut că dispoziţiile de lege
criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil şi la
soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanţie a
aplicării principiului prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi a art.
6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale. Astfel, procedura de judecată respectă principiile
fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea şi dreptul
la apărare, părţile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanţiile
prevăzute de legea procesual civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra
problemelor de fapt şi de drept.
Curtea a reţinut, de asemenea, că dispoziţiile de lege
criticate asigură echilibrul procesual al părţilor în litigiu şi dă expresie
unui principiu fundamental al dreptului procesual - principiul aflării
adevărului, statuat de art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit
căruia: „Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele
legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe
baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul
pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona
administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se
împotrivesc."
In fine, în ceea ce priveşte art. 10 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, Curtea constată că, pentru aceleaşi
argumente, aceste dispoziţii de lege nu contravin prevederilor constituţionale
si convenţionale invocate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3,
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 10 şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea
Securităţii, excepţie ridicată de Bucur Nicolae în Dosarul nr. 26.608/3/2008 al
Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi de
Marc Tiberiu în Dosarul nr. 19.932/3/2008 al aceleiaşi instanţe.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman