DECIZIE Nr. 69
din 27 ianuarie 2011
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 508/2004
privind înfiintarea, organizarea si functionarea în cadrul Ministerului Public
a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si
Terorism
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 148 din 1 martie 2011
Ion Predescu - presedinte
Aspazia Cojocaru -judecator
Acsinte Gaspar -judecator
Mircea Stefan Minea -judecator
Iulia Antoanella Motoc -judecator
Puskas Valentin Zoltan -judecator
Tudorel Toader -judecator
Marieta Safta -
prim-magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 508/2004
privind înfiintarea, organizarea si functionarea în cadrul Ministerului Public
a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si
Terorism, exceptie ridicata de Romeo-Gheorghe Pacurar în Dosarul nr.
1.811/111/2006 al Tribunalului Bihor - Sectia penala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care
procedura de citare este legal îndeplinita.
Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând si jurisprudenta
Curtii Constitutionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrarile dosarului, retine
urmatoarele:
Prin Incheierea din 9 aprilie 2010, pronuntata în
Dosarul nr. 1.811/111/2006, Tribunalul Bihor - Sectia penala a sesizat
Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 9 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 privind înfiintarea, organizarea si
functionarea în cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a
Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, exceptie ridicata
de Romeo-Gheorghe Pacurar.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esenta, ca normele criticate sunt neconstitutionale,
deoarece atribuie organelor de politie judiciara competenta de a efectua acte
de urmarire penala în numele procurorului, fara o limitare a categoriei actelor
procedurale ce ar putea fi întocmite în acest mod, ceea ce permite o delegare
generala a acestora, în flagranta contradictie cu dispozitiile Legii
fundamentale.
Tribunalul Bihor - Sectia penala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata,
invocând în acest sens si jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor
doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintii Camerelor Parlamentului, Guvernul si
Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de
vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul
întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile
legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 9
alin. (2) din Legea nr. 508/2004 privind înfiintarea, organizarea si
functionarea în cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a
Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, publicata în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1.089 din 23 noiembrie 2004, care au
urmatorul continut: „Dispozitiile procurorilor din cadrul Directiei de
Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sunt
obligatorii pentru ofiterii si agentii de politie judiciara prevazuti la alin.
(1). Actele întocmite de ofiterii si agentii de politie judiciara din
dispozitia scrisa a procurorului sunt efectuate în numele acestuia."
In motivarea exceptiei se invoca dispozitiile
constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetatenilor în fata
legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art.
124 alin. (1) si (2), potrivit carora justitia se înfaptuieste în numele legii
si este unica, impartiala si egala pentru toti, si ale art. 131 alin. (2),
potrivit carora Ministerul Public îsi exercita atributiile prin procurori
constituiti în parchete în conditiile legii.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a
fost formulata, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiata.
Astfel, faptul ca în anumite cazuri ofiterii de politie
judiciara din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate
Organizata si Terorism efectueaza acte de cercetare penala nu echivaleaza cu o
încalcare a garantiilor dreptului la un proces echitabil ori a statutului
procurorului, consacrate prin art. 21 alin. (3) si art. 132 din Legea
fundamentala, întrucât, pe de o parte, aceasta politie judiciara a fost creata
în scopul efectuarii cu celeritate si în mod temeinic a activitatilor de descoperire
si de urmarire a infractiunilor de criminalitate organizata si terorism, iar pe
de alta parte, actele de cercetare ale acestor ofiteri se efectueaza în numele
procurorului si numai dupa emiterea unei dispozitii scrise a acestuia.
Totodata, ofiterii si agentii de politie judiciara îsi
desfasoara activitatea sub directa conducere, supraveghere si control a/al
procurorului, ceea ce da expresie prevederilor art. 131 alin. (3) din
Constitutie, potrivit carora parchetele conduc si supravegheaza activitatea de
cercetare penala a politiei judiciare, în conditiile legii.
Dispozitiile criticate nu contravin nici prevederilor
constitutionale ale art. 124 alin. (2), potrivit carora justitia este unica,
impartiala si egala pentru toti, întrucât actul de justitie în sensul textului
constitutional invocat este atributul exclusiv al instantelor judecatoresti,
care, în materie penala, solutioneaza cauzele în faza de judecata. Or,
prevederile art. 9 alin. (1) si alin. (2) teza a doua din Legea nr. 508/2004
vizeaza prima faza a procesului penal, faza urmaririi penale.
In acest sens Curtea s-a pronuntat, de exemplu, prin
Decizia nr. 351 din 17 martie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 262 din 22 aprilie 2009, ale carei considerente sunt valabile si
în prezenta cauza, deoarece nu au intervenit elemente noi.
Pentru motivele mai sus aratate, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiata exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 508/2004
privind înfiintarea, organizarea si functionarea în cadrul Ministerului Public
a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si
Terorism, exceptie ridicata de Romeo-Gheorghe Pacurar în Dosarul nr.
1.811/111/2006 al Tribunalului Bihor - Sectia penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata în sedinta publica din data de 27 ianuarie
2011.
PRESEDINTE,
ION PREDESCU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta