DECIZIE Nr.
682 din 5 mai 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 75 alin. (4) si (5) din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciara si ale art. 11 alin. (1) din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale
judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul
justitiei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 428 din 23 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (4) şi (5) din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale
judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul
justiţiei, excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a
VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în
Dosarul nr. 13.990/3/2008 al aceleiaşi instanţe.
La apelul nominal, se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 21 noiembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 13.990/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă
şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 75 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006
privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor
categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată din oficiu
de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind
conflicte de muncă şi asigurări sociale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze
privind conflicte de muncă şi asigurări sociale susţine că prevederile art. 75
alin. (4) şi (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum
şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 sunt
neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din
Constituţie. In acest sens, arată că prin dispoziţiile de lege criticate s-a
instituit, sub aspectul criteriilor de salarizare, un dublu sistem de
salarizare, atât în raport cu interiorul aceluiaşi nivel al Parchetului de pe
lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi în raport cu personalul de la
celelalte nivele, nerespectându-se criteriile de tratament egal în salarizare,
deoarece procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism li s-a acordat în mod privilegiat o
salarizare corespunzătoare nivelului Parchetului de pe lângă Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, cu toate că nu îndeplinesc condiţia de vechime minimă
necesară acestui nivel.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în raport cu
prevederile art. 16 din Constituţie. In acest sens, este invocată jurisprudenţa
Curţii Constituţionale, potrivit căreia la situaţii egale trebuie să corespundă
un tratament egal. Astfel, asimilarea salarizării procurorilor din cadrul
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism cu salarizarea procurorilor din Parchetul de pe lângă Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, în detrimentul celorlalte persoane salarizate în baza
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, completată şi
modificată, inclusiv al judecătorilor care au aceeaşi vechime minimă în
magistratură ca şi cea cerută procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare
a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, este discriminatorie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele
lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei,
precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 75 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 827 din 13 septembrie 2005, şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale
judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul
justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7
aprilie 2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 45/2007, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 9 martie 2007, dispoziţii
care au următorul conţinut:
- Art. 75 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 304/2004: „(4)
Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism procurorii trebuie să aibă o bună
pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin
6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în
urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.
(5) La interviu poate participa orice procuror care
îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4).";
- Art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 27/2006: „(1) Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale
Anticorupţie şi cei din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism sunt salarizaţi potrivit nr. crt. 6-13
de la lit. A din anexă, în raport cu funcţiile pe care le deţin sau cu care
sunt asimilaţi potrivit legii."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că
au fost încălcate dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie
referitoare la principiul egalităţii în faţa legii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că, deşi judecătorii şi procurorii fac parte din sistemul justiţiei,
poziţia celor două categorii profesionale este diferită în procesul de
înfăptuire a justiţiei. Insăşi Legea fundamentală reglementează statutul
judecătorilor diferit de cel al procurorilor. Astfel, în timp ce statutul
judecătorilor este prevăzut în cadrul secţiunii 1 „Instanţele
judecătoreşti", statutul procurorilor este prevăzut în secţiunea a 2-a
„Ministerul Public". Deşi ambele secţiuni fac parte din acelaşi
capitol intitulat „Autoritatea judecătorească", această
diferenţiere a statutului a permis legiuitorului să stabilească, conform
voinţei sale, ţinând seama şi de particularităţile celor două categorii
profesionale, salarizarea judecătorilor şi procurorilor.
In consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile de lege
criticate respectă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, invocate în
susţinerea excepţiei.
Totodată, prin Decizia nr. 1.220 din 12 noiembrie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie
2008, Curtea Constituţională - pronunţându-se asupra unei critici de
neconstituţionalitate similare cu cea de faţă, cu deosebirea că acea critică se
referea la procurorii din altă direcţie a Parchetului de pe lângă Inalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, şi anume Direcţia Naţională Anticorupţie - a statuat că
prin conferirea unei poziţii superioare în ierarhia parchetelor s-a determinat
şi posibilitatea membrilor acestei structuri de a dobândi gradul profesional
corespunzător nivelului parchetului în care funcţionează. Astfel, Curtea nu a
putut reţine încălcarea art. 16 din Constituţie, întrucât legiuitorul este
liber să deroge de la regulile generale de promovare în funcţii, atât timp cât
soluţia legislativă impusă este justificată în mod obiectiv şi raţional, iar în
cazul de faţă o asemenea situaţie este justificabilă prin avansarea în ierarhia
parchetelor a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Pentru identitate de raţiuni,
soluţia şi considerentele acestei decizii sunt valabile şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 75 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor,
procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie
ridicată din oficiu de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi
pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr.
13.990/3/2008 al aceleiaşi instanţe.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean