DECIZIE Nr.
672 din 12 iunie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 3 alin. 1 teza finala si art.
141 alin. 1 teza finala din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 569 din 29 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1403 alin. 1 teza finală şi art. 141 alin. 1 teza finală din Codul de
procedură penală, excepţie ridicată de Isfan Antonio Allsaid în Dosarul nr.
6.747.3/30/2007 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia penală.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 4 februarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 6.747.3/30/2007, Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 1403 alin. 1 teza finală şi art. 141 alin. 1 teza finală din Codul de
procedură penală, excepţie ridicată de Isfan
Antonio Allsaid în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unui recurs
în materie penală.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că
prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16
referitoare la Egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la Accesul liber
la justiţie, ale art. 22 referitoare la Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, ale art. 23 referitoare la Libertatea
individuală, ale art. 24 referitoare la Dreptul la apărare şi ale art. 53 Restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, deoarece ar trebui să
existe o cale de atac împotriva soluţiilor legale criticate, nefiind relevant
ce instanţă soluţionează prima dată o astfel de cerere.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face
trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile
legale criticate nu contravin art. 16 din Legea fundamentală, astfel încât la
situaţii obiectiv diferite în care se află diferiţi cetăţeni se impune
aplicarea unui tratament juridic diferenţiat.
Faptul că încheierea prin care se respinge cererea de
revocare a măsurii arestării preventive nu este supusă niciunei căi de atac se
explică, pe de o parte, din necesitatea de a evita o prelungire abuzivă a
procesului, iar pe de altă parte, prin aceea că ea poate fi atacată cu recurs
odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat fondul cauzei.
Mai mult, partea interesată are libertatea de a-şi
angaja un apărător şi de a-şi apăra drepturile şi interesele legitime prin
mijloacele prevăzute de lege şi cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale
necesare exercitării dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Constituţie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 1403 alin. 1 teza finală referitoare la Calea de atac împotriva
încheierii pronunţate de judecător în cursul urmăririi penale privind măsurile
preventive şi art. 141 alin. 1 teza finală referitoare la Calea de atac
împotriva încheierii pronunţate de instanţă în cursul judecăţii privind
măsurile preventive, ambele din Codul de procedură penală, care au
următorul conţinut:
- Art. 1403 alin. 1
teza finală: „[...] Incheierea prin care judecătorul respinge, în timpul
urmăririi penale, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii
preventive nu este supusă niciunei căi de atac.";
- Art. 141 alin. 1 teza finală: „[...] Incheierea
prin care prima instanţă sau instanţa de apel respinge cererea de revocare,
înlocuire sau încetare de drept a măsurii preventive nu este supusă niciunei
căi de atac."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată
că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de
contencios constituţional din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin
Decizia nr. 156 din 27 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 188
din 19 martie 2007, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1403
alin. 1 teza a doua şi art. 141 alin. 1 teza a doua
din Codul de procedură penală.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi,
de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele
deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1403 alin. 1 teza finală şi art. 141 alin. 1 teza finală din Codul de
procedură penală, excepţie ridicată de Isfan Antonio Allsaid în Dosarul nr.
6.747.3/30/2007 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 iunie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru