DECIZIE   Nr. 664 din 14 decembrie 2005

cu privire la constitutionalitatea Legii bugetului de stat pe anul 2006  

ACT EMIS DE:                CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 1149 din 19 decembrie 2005

    Cu Adresa nr. 3.578 din 6 decembrie 2005 secretarul general al Senatului a transmis Curtii Constitutionale sesizarea privind neconstitutionalitatea Legii bugetului de stat pe anul 2006. Sesizarea a fost formulata, în temeiul art. 146 lit. a) din Constitutie si al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, de un numar de 27 de senatori apartinând grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare si Partidului Social-Democrat, si anume: Corneliu I. Vadim Tudor, Aurel M. Ardelean, Liviu Doru Bindea, Carol I. Dina, Valentin I. Dinescu, Viorel Senior D. Duca, Gheorghe Viorel C.

    Dumitrescu, Gheorghe V. Funar, Constantin I. Gaucan, Ilie St. Ilascu, Nicolae N. Iorga, Irina M. Loghin, Eugen N.

    Mihaescu, Viorica-Georgeta-Pompilia Moisuc, Ilie M.

    Petrescu, Petru V. Stan, Claudiu C. Tanasescu, Mihai I.

    Ungheanu, Verginia I. Vedinas, Antonie Gh. Iorgovan, Emil Razvan V. Theodorescu, Vasile I. Ion, Aurel Gabriel N.

    Simionescu, Mihail E. Popescu, Vasile Ioan Danut V.

    Ungureanu, Ion. I. Vargau si Otilian B. Neagoe.

    Sesizarea a fost înregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 7.523 din 6 decembrie 2005 si formeaza obiectul Dosarului nr. 948A/2005.

    Autorii sesizarii apreciaza ca Legea bugetului de stat pe anul 2006 contravine, în ordinea invocarii, art. 1 alin. (4), art. 64 alin. (1) teza a doua, art. 61 alin. (1) si art. 109 alin. (1) din Constitutie.

    În legatura cu încalcarea prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (4), care prevede ca "Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca - în cadrul democratiei constitutionale", coroborate cu ale art. 61 alin. (1), potrivit caruia "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tarii" si ale art. 109 alin. (1) care stabileste ca "Guvernul raspunde politic numai în fata Parlamentului", se arata ca "statutul Parlamentului de organ reprezentativ suprem al poporului român si de unica autoritate legiuitoare a tarii nu permite ca executivul sa intervina si, prin decizia sa, sa aduca modificari în bugetul fiecarei Camere a Parlamentului, adica a organului reprezentativ suprem al poporului român". Se mai arata ca "nu este de acceptat ca Guvernul, care raspunde politic în fata Parlamentului, sa îsi aroge dreptul de a modifica bugetul organului în fata caruia raspunde.

    Principiile statului de drept nu permit o asemenea solutie juridica".

    În legatura cu încalcarea art. 64 alin. (1) din Constitutie, care prevede ca "Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulamentul propriu", precum si ca "[...] Resursele financiare ale Camerelor sunt prevazute în bugetele aprobate de acestea", text constitutional în temeiul caruia atât Senatul, cât si Camera Deputatilor si-au întocmit, votat si aprobat propriile bugete, publicate în Monitorul Oficial al României, se arata ca Guvernul le-a modificat, "motivând caracterul de austeritate al întregului buget public, nevoia de a diminua bugetul Parlamentului, pentru ca o parte din resursele acolo prevazute sa fie transferate pentru a satisface alte necesitati". Or, autorii sesizarii considera ca în sensul art. 64 alin. (1) din Constitutie, "singurele care pot hotarî asupra bugetului lor sunt Camerele Parlamentului, în cazul de fata, Senatul" si "singura autoritate competenta sa-si aprobe bugetul, sa-l modifice, sa-l majoreze sau diminueze este Parlamentul".

    În temeiul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere cu privire la obiectiile de neconstitutionalitate.

    Guvernul a transmis punctul sau de vedere cu Adresa nr. 5/6.826/C.P.T. din 13 decembrie 2005, prin care apreciaza ca sesizarea de neconstitutionalitate este neîntemeiata. În acest sens arata ca, desi, datorita unor cerinte imperioase, Guvernul a adus unele corectii bugetelor Camerelor Parlamentului, vointa Parlamentului ca unica autoritate legiuitoare a tarii este exprimata prin votul acordat pentru adoptarea legii. Controlul Parlamentului asupra bugetelor Camerelor, care fac parte integranta din bugetul public national, se realizeaza cu prilejul dezbaterilor parlamentare asupra bugetului în integralitatea sa.

    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere în legatura cu sesizarea de neconstitutionalitate.

    CURTEA,

    examinând sesizarea de neconstitutionalitate, raportul judecatorului-raportor, dispozitiile Legii bugetului de stat pe anul 2006, raportate la prevederile din Constitutie invocate ca fiind încalcate, precum si Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:

    Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, precum si celor ale art. 1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr. 47/1992, sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor legii criticate.

    Obiectul controlului de constitutionalitate îl constituie Legea bugetului de stat pe anul 2006 care, în opinia autorilor sesizarii, contravine, în ordinea invocarii, prevederilor art. 1 alin. (4), art. 64 alin. (1) teza a doua, art. 61 alin. (1) si art. 109 alin. (1) din Constitutie, al caror cuprins este urmatorul:

    - Art. 1 alin. (4): "Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - în cadrul democratiei constitutionale.";

    - Art. 64 alin. (1): "Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevazute în bugetele aprobate de acestea.";

    - Art. 61 alin. (1): "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tarii.";

    - Art. 109 alin. (1): "Guvernul raspunde politic numai în fata Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia." Examinând sesizarea de neconstitutionalitate formulata, Curtea Constitutionala retine urmatoarele:

    În esenta, autorii sesizarii sustin ca Guvernul nu poate modifica bugetele celor doua Camere ale Parlamentului, astfel cum acestea si le-au aprobat, singura autoritate competenta sa-si aprobe, modifice, majoreze sau diminueze bugetul fiind Parlamentul. În caz contrar, se încalca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. 64 alin. (1) teza a doua si art. 109 alin. (1).

    Cu privire la aceste sustineri, Curtea constata ca, în sensul dispozitiilor art. 137 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Formarea, administrarea, întrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului, ale unitatilor administrativteritoriale si ale institutiilor publice sunt reglementate prin lege", a fost adoptata Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.597 din 13 august 2002, care stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice, precum si responsabilitatile institutiilor publice implicate în procesul bugetar. Din dispozitiile constitutionale si legale mentionate rezulta ca bugetul se constituie ca un plan financiar al statului, aprobat prin lege, prin care sunt prevazute veniturile si cheltuielile publice stabilite în fiecare an, necesare îndeplinirii functiilor si sarcinilor statului.

    Astfel, în acest domeniu, Guvernul, în concordanta cu art. 138 alin. (1) si (2) din Constitutie, asigura elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, iar Camera Deputatilor si Senatul, cu consultarea Guvernului, îsi aproba, în conformitate cu dispozitiile art. 34 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, bugetele proprii si le înainteaza Guvernului în vederea includerii lor în proiectul bugetului de stat.

    În cauza, din documentele comunicate de cele doua Camere ale Parlamentului, si anume Adresa Senatului nr. I/672/9 decembrie 2005 si Adresa Camerei Deputatilor nr. 2.096/AN/9 decembrie 2005, rezulta ca între bugetele aprobate de Camera Deputatilor si Senat si înaintate Guvernului pentru a fi incluse în proiectul bugetului de stat, pe de o parte, si proiectul de buget depus de Guvern la Parlament pentru dezbatere si cel votat în Parlament, pe de alta parte, exista unele diferente nefavorabile acestora.

    Însa, cu prilejul dezbaterii proiectului de buget trimis de Guvern, Parlamentul avea posibilitatea sa adopte amendamentele necesare pentru a aduce bugetele celor doua Camere la nivelul aprobat initial de acestea si sa confirme, prin votul sau, hotarârile acestora. Or, adoptând cu anumite corective Legea bugetului de stat pe anul 2006, promovata de Guvern, prin votul dat în sedinta comuna din 29 noiembrie 2005, deputatii si senatorii si-au reconsiderat primul vot, iar Parlamentul a modificat atât Hotarârea Senatului nr.25/2005 privind bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2006, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.904 din 10 octombrie 2005, cât si Hotarârea nr. 35/2005 privind bugetul Camerei Deputatilor pe anul 2006, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.971 din 1 noiembrie 2005. Asa fiind, Curtea nu poate retine încalcarea art. 61 alin. (1) din Constitutie, referitor la rolul Parlamentului, întrucât Guvernul are numai atributia de a elabora si de a prezenta Parlamentului proiectul legii bugetului de stat, iar Parlamentul, ca unica autoritate legiuitoare a tarii, îl dezbate si îl aproba prin vot.

    Art. 64 alin. (1) teza a doua din Constitutie, invocat ca fiind încalcat, consacra principiul autonomiei financiare, ca parte componenta a autonomiei parlamentare, principiu exprimat prin dreptul fiecarei Camere a Parlamentului de a decide independent de celelalte autoritati publice, fiecare separat, asupra propriului buget care sa îi asigure fondurile necesare pentru buna organizare si functionare.

    Curtea Constitutionala constata ca autonomia financiara a Camerelor nu este însa absoluta si nelimitata. În stabilirea propriilor bugete acestea trebuie sa aiba în vedere posibilitatile financiare în constructia bugetului la nivelul tarii, precum si responsabilitatea Parlamentului de a asigura, prin legea pe care o adopta, o repartizare proportionala a resurselor financiare între toate structurile statului, în special a întregului sistem economic, educational, sanitar, cultural si al administratiei publice.

    O alta critica consta în sustinerea ca legea supusa controlului de constitutionalitate încalca si principiul separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - în cadrul democratiei constitutionale, asa cum acesta este statuat în art. 1 alin. (4) din Constitutie.

    Sub acest aspect Curtea constata ca, potrivit Constitutiei, cele doua Camere ale Parlamentului îsi aproba bugetele proprii, cu consultarea Guvernului, singurul în masura sa cunoasca posibilele venituri în formarea bugetului de stat, sa faca evaluarile de venituri si cheltuieli bugetare si sa propuna autoritatii legiuitoare o dimensionare corespunzatoare a cheltuielilor, pe categorii de destinatii absolut necesare. Aceasta nu încalca principiul separatiei puterilor în stat, care nu exclude, ci, dimpotriva, presupune colaborarea între autoritatile publice.

    În opinia autorilor sesizarii, Legea bugetului de stat pe anul 2006 contravine si art. 109 alin. (1) din Legea fundamentala, privind raspunderea politica a Guvernului în fata Parlamentului, întrucât nu este de acceptat ca Guvernul "sa îsi aroge dreptul de a modifica bugetul organului în fata caruia raspunde, iar principiile statului de drept nu permit o asemenea solutie juridica".

    Curtea constata ca nici aceasta sustinere nu poate fi retinuta. Prevederile alin. (1) al art. 109 din Constitutie consacra principiul potrivit caruia Guvernul raspunde politic numai în fata Parlamentului pentru întreaga sa activitate.

    Altfel spus, singura autoritate publica în fata careia Guvernul raspunde politic nu poate fi decât Parlamentul, iar sanctiunea corespunzatoare acestei raspunderi politice este demiterea Guvernului, ca urmare a retragerii încrederii acordate prin votul de învestitura al Parlamentului, asa cum prevede art. 113 alin. (1), numai prin adoptarea unei motiuni de cenzura.

    De altfel, nici din analiza separata, nici din coroborarea dispozitiilor constitutionale pretins a fi încalcate nu reiese, asa cum sustin autorii sesizarii, ca statutul Parlamentului de organ reprezentativ suprem al poporului român si de unica autoritate legiuitoare a tarii nu permite Guvernului, care raspunde politic numai în fata acestuia, sa propuna unele ajustari ale bugetelor celor doua Camere cu prilejul elaborarii proiectului de buget si supunerii acestuia aprobarii Parlamentului. Decizia finala asupra bugetelor Camerelor - componente ale bugetului de stat - apartine acestora, reunite în sedinta comuna, în conformitate cu dispozitiile art. 65 alin. (2) lit. b) din Constitutie, referitoare la aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat.

    Pentru considerentele expuse, Curtea constata ca Legea bugetului de stat pe anul 2006, cât priveste bugetele celor doua Camere ale Parlamentului, nu este contrara prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. 64 alin. (1) teza a doua si art. 109 alin. (1), invocate ca fiind încalcate.

    Fata de cele aratate mai sus, în temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al prevederilor art. 11 alin. (1) lit. A.a), art. 15 si art. 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,

    CURTEA CONSTITUTIONALA

    În numele legii

    DECIDE:

    Constata ca Legea bugetului de stat pe anul 2006 este constitutionala.

    Definitiva si general obligatorie.

    Decizia se comunica Presedintelui României si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Dezbaterea a avut loc la data de 14 decembrie 2005 si la aceasta au participat: Ioan Vida, presedinte, Aspazia Cojocaru, Constantin Doldur, Acsinte Gaspar, Kozsokár Gábor, Petre Ninosu si Ion Predescu, judecatori.

    PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

    prof. univ. dr. IOAN VIDA

    Magistrat-asistent sef,

    Gabriela Dragomirescu