DECIZIE   Nr. 66 din 27 februarie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 366 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 169 din  4 aprilie 2001

    Lucian Mihai       - presedinte
    Costica Bulai      - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Ioan Muraru        - judecator
    Nicolae Popa       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Romul Petru Vonica - judecator
    Gabriela Ghita     - procuror
    Doina Suliman      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 366 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Aluci" - S.R.L. din Brasov in Dosarul nr. 336/Ap/C/2000 al Curtii de Apel Brasov - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public, considerand ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 21, care consacra accesul liber la justitie, solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 13 iulie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 336/Ap/C/2000, Curtea de Apel Brasov - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 366 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Aluci" - S.R.L. din Brasov intr-o cauza ce are ca obiect actiunea in anulare formulata de Societatea Comerciala "Allmetal Prodimpex" - S.R.L. din Bucuresti.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile art. 366 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila sunt contrare prevederilor art. 21 din Constitutie, referitoare la accesul liber la justitie, intrucat partea este "lipsita de posibilitatea de a supune judecata fondului si caii de atac a apelului".
    Instanta de judecata, exprimandu-si opinia, considera ca exceptia ridicata este neintemeiata, intrucat posibilitatea atacarii doar cu recurs a unor hotarari judecatoresti nu prejudiciaza partile, aplicabile fiind si dispozitiile art. 304^1 din Codul de procedura civila, care stabilesc ca in cazurile in care hotararea nu poate fi atacata cu apel recursul declarat nu este limitat la motivele de casare prevazute la art. 304 din Codul de procedura civila, astfel incat instanta de recurs are posibilitatea sa examineze cauza sub toate aspectele.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia ridicata este neintemeiata, intrucat din prevederile constitutionale invocate "Nu rezulta insa ca reglementarile privitoare la infaptuirea justitiei trebuie sa prevada in mod obligatoriu, in toate cazurile, folosirea tuturor cailor de atac si angajarea competentei tuturor instantelor judecatoresti". De asemenea, se arata ca "atat in doctrina, cat si in jurisprudenta constitutionala se subliniaza in mod constant ca principiul egalitatii nu pretinde uniformitate, deci ca toate situatiile sa fie tratate in acelasi fel".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit in cauza de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 366 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila. Aceste texte de lege prevad ca "Instanta judecatoreasca, admitand actiunea, va anula hotararea arbitrala, iar, daca litigiul este in stare de judecata, se va pronunta si in fond, in limitele conventiei arbitrale. Daca, insa, pentru a hotari in fond este nevoie de noi probe, instanta judecatoreasca se va pronunta in fond dupa administrarea lor. In acest din urma caz, hotararea de anulare nu se va putea ataca decat o data cu hotararea asupra fondului.
    Hotararea instantei judecatoresti cu privire la actiunea in anulare poate fi atacata numai in recurs".
    Norma constitutionala invocata ca fiind incalcata de aceste dispozitii legale este cuprinsa in art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept."
    Autorul exceptiei sustine ca prevederile art. 366 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila ingradesc liberul acces la justitie, deoarece partea este lipsita de dreptul de a ataca cu apel hotararea instantei judecatoresti cu privire la actiunea in anulare.
    Examinand textul de lege criticat, Curtea constata ca stabilirea unei singure cai ordinare de atac impotriva sentintelor pronuntate in cauzele ce au ca obiect actiuni in anulare nu contravine prevederilor art. 21 din Constitutie. In conformitate cu prevederile constitutionale ale art. 125 si 128 stabilirea competentei instantelor judecatoresti, a procedurii de judecata, precum si a conditiilor de exercitare a cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti intra in competenta exclusiva a legiuitorului. Totodata accesul liber la justitie, prevazut la art. 21 din Constitutie, nu poate avea semnificatia ca acesta trebuie asigurat la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac.
    In acest sens este, de altfel, si jurisprudenta Curtii Constitutionale, care, prin numeroase decizii, precum Decizia nr. 129 din 6 decembrie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 105 din 23 mai 1996, si Decizia nr. 66 din 14 aprilie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 377 din 24 decembrie 1977, a statuat ca "Accesul liber la justitie nu inseamna ca el trebuie asigurat la toate structurile judecatoresti, deoarece competenta si caile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, in considerarea unor situatii deosebite", precum si ca Legea fundamentala "nu cuprinde dispozitii referitoare la obligativitatea existentei tuturor cailor de atac [...], ci statueaza prin art. 128 ca <<Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii>>, iar art. 125 alin. (3) prevede ca prin lege se stabilesc competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata".
    De asemenea, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a statuat ca "semnificatia art. 21 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia accesul la justitie nu poate fi ingradit prin lege, este aceea ca nu se poate exclude de la exercitiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nici o categorie sau grup social. Insa legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, ca si modalitati de exercitare a drepturilor procedurale, astfel incat accesul liber la justitie nu inseamna accesul in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac".
    Nici reglementarile internationale in materie nu impun un anumit numar al gradelor de jurisdictie sau un anumit numar al cailor de atac. Astfel art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale prevede asigurarea posibilitatii unui recurs efectiv la o instanta nationala. De asemenea, art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la conventie prevede: "Orice persoana declarata vinovata de catre un tribunal are dreptul sa ceara examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o jurisdictie superioara. Exercitarea acestui drept, inclusiv motivele pentru care acesta poate fi exercitat, sunt reglementate de lege." In paragraful 2 al aceluiasi articol se prevede posibilitatea stabilirii, prin exceptie, si a unui singur grad de jurisdictie in cazul infractiunilor minore sau in cazul in care cel interesat a fost judecat in prima instanta de catre cea mai inalta jurisdictie. Totodata Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin hotararea pronuntata in cazul "Golder impotriva Regatului Unit", 1975, a statuat: "Dreptul de acces la tribunale, apreciaza Curtea, nu este absolut. Fiind vorba de un drept pe care conventia l-a recunoscut fara sa-l defineasca in sensul restrans al cuvantului, exista posibilitatea limitarilor implicit admise chiar in afara limitelor care circumscriu continutul oricarui drept."
    Prin Codul de procedura civila, precum si prin Codul de procedura penala s-a adoptat, de principiu, existenta a 3 grade de jurisdictie, cu doua cai ordinare de atac - apelul si recursul -, regula generala de la care, prin lege, s-au prevazut derogari determinate de situatii speciale, toate acestea fiind insa in deplina concordanta cu prevederile constitutionale.
    Considerentele pe care s-au bazat solutiile anterioare ale Curtii Constitutionale, pronuntate in cauze similare, sunt valabile si in prezenta cauza, neexistand nici un motiv pentru reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 366 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Aluci" - S.R.L. din Brasov in Dosarul nr. 336/Ap/C/2000 al Curtii de Apel Brasov - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 27 februarie 2001.

            PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Doina Suliman