DECIZIE Nr.
657 din 10 iunie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 555 din 23 iulie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă -
procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ioan Micle în Dosarul nr.
159/296/2008 al Judecătoriei
Satu Mare.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 28 februarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 159/296/2008, Judecătoria Satu Mare a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581
din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost
ridicată de Ioan Micle în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect
soluţionarea unei cereri de ordonanţă preşedinţială.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt
neconstituţionale întrucât instituie o poziţie privilegiată a reclamantului
faţă de pârât, prin posibilitatea soluţionării cererii de ordonanţă preşedinţială
fără citarea părţilor, iar pe de altă parte, încalcă dreptul la apărare şi la
un proces echitabil, prin instituirea caracterului executoriu al hotărârii şi
prin lipsirea părţilor de posibilitatea de a stabili, cu toate garanţiile
procesuale, adevărul cu privire la raporturile lor juridice.
Judecătoria Satu Mare şi-a
exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este
neîntemeiată, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât acestea nu
instituie discriminări, nu îngrădesc dreptul persoanei de a se adresa justiţiei
pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale legitime, nu
încalcă dreptul la apărare şi nici nu restrâng exerciţiul vreunui drept sau al
vreunei libertăţi fundamentale. Cu privire la dispoziţiile art. 44, consideră
că acestea nu au legătură cu cauza de faţă.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 581 din Codul de procedură civilă, cu următorul
conţinut:
„Instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în
cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere,
pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi
pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce
la instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului dreptului.
Ordonanţa va putea fi dată şi fără citarea părţilor
şi chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de
urgenţă şi cu precădere. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar
motivarea ordonanţei se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.
Ordonanţa este vremelnică şi executorie. Instanţa va
putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea unui
termen."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale ale art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea
între cetăţeni, ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern,
ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în faţa legii, ale art. 21
alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul
la apărare şi ale art. 124 alin. (1) şi (2) privind înfăptuirea justiţiei. De
asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă prevederile art. 6
privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 8 privind dreptul la viaţa
privată şi de familie şi ale art. 18 privind restrângerile drepturilor şi
libertăţilor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, precum şi ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie,
referitoare la proprietate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că s-a pronunţat în numeroase cazuri asupra excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă.
Astfel, prin Decizia nr. 426/2007, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 391 din 11 iunie 2007, Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate
instituie o procedură specială potrivit căreia instanţa de judecată poate
dispune, prin ordonanţă preşedinţială, luarea unor măsuri cu caracter vremelnic
a căror urgenţă este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor
drepturi sau interese legitime. Totodată, Curtea a constatat că prin procedura
de urgenţă instituită de art. 581 din Codul de procedură civilă nu numai că nu
se aduce vreo îngrădire dreptului persoanei la apărarea drepturilor, a
libertăţilor şi a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, se creează
posibilitatea pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justiţiei
în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin
întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea
repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei
executări. Posibilitatea atacării cu recurs a ordonanţei preşedinţiale, precum
şi cea a contestării executării acesteia, prevăzută de art. 582 din Codul de
procedură civilă, constituie un argument suplimentar în sensul deplinei
respectări a dreptului la apărare.
De asemenea, Curtea a reţinut că invocarea încălcării
prevederilor art. 124 din Constituţie nu are temei, întrucât instituirea unei
proceduri speciale, urgente, cum este cea a ordonanţei preşedinţiale, nu este
de natură să aducă atingere înfăptuirii în numele legii a justiţiei şi,
totodată, nici independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii,
principii fundamentale cuprinse în textul constituţional amintit.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a
reconsidera jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele
acestei decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
Referitor la celelalte
prevederi din Constituţie şi din actele internaţionale invocate de către
autorul excepţiei, Curtea constată că acestea nu au relevantă în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ioan
Micle în Dosarul nr. 159/296/2008 al Judecătoriei Satu Mare.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iunie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean