DECIZIE Nr.
655 din 10 iunie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin. 4 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 555 din 23 iulie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ioan Lascău în Dosarul nr. 7/62/2005 al Tribunalului Braşov - Secţia penală.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Decizia penală nr. 167/R din 29 februarie 2008,
pronunţată în Dosarul nr. 178/64/2008, Curtea de Apel Braşov - Secţia penală
şi pentru cauze cu minori, admiţând recursul împotriva încheierii din 14
februarie 2008 a Tribunalului Braşov, pronunţată în Dosarul nr. 7/62/2005, a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală. Excepţia de
neconstituţionalitate a fost ridicată de Ioan Lascău în dosarul cu numărul de
mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate autorul
acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale,
întrucât permit efectuarea unor acte de urmărire penală, acte ce sunt de
competenţa procurorului, de către organele poliţiei, ceea ce afectează statutul
procurorilor.
Curtea de Apel Braşov - Secţia penală şi pentru
cauze cu minori şi-a exprimat opinia în sensul că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată deoarece instituţia
delegării de către procuror a efectuării unor acte de cercetare penală către
organele poliţiei nu afectează statutul constituţional al procurorului.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale întrucât parchetele
conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost
legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 217 alin. 4 din Codul de
procedură penală, cu următorul conţinut: „In cauzele în care urmărirea
penală se efectuează de către procuror, acesta poate dispune prin ordonanţă ca
anumite acte de cercetare penală să fie efectuate de către organele poliţiei
judiciare."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale ale art. 131 privind rolul Ministerului Public şi
ale art. 132 privind statutul procurorilor.
Examinând excepţia de
neconstituţionalitate, Curtea constată că susţinerile autorului excepţiei, în
sensul că aceste dispoziţii din Codul de procedură penală ar contraveni rolului
constituţional al Ministerului Public şi statutului constituţional al
procurorului, sunt neîntemeiate deoarece, potrivit normelor din Codul de
procedură penală, urmărirea penală se efectuează de către procuror,
neaflându-ne deci în prezenţa unei încălcări a principiului potrivit căruia
Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără
ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
Faptul că în anumite cazuri organele poliţiei judiciare
efectuează anumite acte de cercetare penală nu echivalează cu o încălcare a
garanţiilor de imparţialitate, conferite procurorilor prin dispoziţiile art.
132 din Legea fundamentală, întrucât aceste acte de cercetare ale organelor
poliţiei judiciare se efectuează în numele procurorului şi numai după
dispoziţia scrisă a acestuia, prin ordonanţă.
Totodată, Curtea observă că organele poliţiei judiciare
îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control ale
procurorului, ceea ce dă expresie prevederilor art. 131 alin. (3) din
Constituţie, potrivit cărora parchetele conduc şi supraveghează activitatea de
cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
De asemenea, Curtea reţine că cenzurarea unei eventuale
interpretări şi aplicări a textelor de lege criticate, în sensul în care s-ar
delega ofiţerilor de poliţie judiciară efectuarea tuturor actelor de urmărire
penală, nu poate face obiectul controlului de constituţionalitate, revenind instanţei
de judecată rolul de a se pronunţa cu privire la legalitatea actelor efectuate
de organele poliţiei judiciare.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată
de Ioan Lascău în Dosarul nr. 7/62/2005 al Tribunalului Braşov - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iunie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean