DECIZIE Nr.
651 din 11 mai 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) si (2) si ale art. 103
lit. f) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
strainilor în Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 368 din 4 iunie 2010
Tudorel Toader -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga -
procuror
Valentina Bărbăţeanu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1)şi (2)şi
ale art. 103 lit.f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie
ridicată de Cheng Xuewen în Dosarul nr. 3.878/2/2009 al Curţii de
Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi
fiscal.
La apelul nominal răspunde autorul excepţiei,
însoţit de domnul Ioan Budura, interpret autorizat de limba chineză.
Se constată lipsa părţii Oficiul Român pentru Imigrări,
faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei.
Acesta solicită, prin interpret, admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate, precizând că dacă va fi returnat în China
va fi separat de soţia sa, care are drept de şedere în România, ceea
ce reprezintă o încălcare a dreptului la viaţa de familie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată, arătând că textele
de lege criticate sunt suficient de clare şi precise pentru ca persoanele
cărora li se adresează să îşi poată regla
comportamentul în funcţie de prescripţiile acestora.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 6 octombrie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 3.878/2/2009, Curtea de Apel
Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) şi (2)
şi ale art. 103 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Excepţia
de neconstituţionalitate a fost ridicată de Cheng Xuewen într-o
cauză având ca obiect acordarea regimului tolerării şederii
acestuia pe teritoriul României.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate se susţine, în
esenţă, că textele de lege criticate sunt lipsite de precizie
şi claritate, întrucât nu menţionează explicit motivul
vieţii de familie ca motiv de acordare a regimului tolerării,
noţiunile de „motive obiective" şi de „împrejurări independente
de voinţa străinului, imprevizibile şi de neînlăturat"
fiind prea vagi şi imprecise. Arată că jurisprudenţa
Curţii Europene a Drepturilor Omului a consacrat principiul potrivit
căruia drepturile omului trebuie prevăzute de o lege care să fie
suficient de precisă şi accesibilă, „astfel încât
cetăţeanul să poată avea o indicare precisă asupra
normelor aplicabile într-o anumită situaţie" (Cauza Silver
contra Regatului Unit, 1983). Arată că legea trebuie să
indice cu suficientă claritate limitele şi modalităţile de
exercitare a marjei de apreciere acordate autorităţilor.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, în
temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât autorul acesteia
solicită modificarea soluţiei legislative consacrate de textul de
lege criticat, în sensul reglementării mai precise şi mai clare a
unor termeni sau sintagme.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Avocatul Poporului nu
au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie prevederile art. 102 alin. (1) şi (2) şi ale art. 103
lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, care au următorul
conţinut:
-Art. 102 alin. (1) şi (2): „(1) Tolerarea
rămânerii pe teritoriul României, denumită în continuare tolerare,
reprezintă permisiunea de a rămâne pe teritoriul ţării
acordată de Oficiul Român pentru Imigrări străinilor care nu au
dreptul de şedere şi, din motive obiective, nu părăsesc
teritoriul României.
(2) Prin motive
obiective, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, se
înţelege acele împrejurări independente de voinţa
străinului, imprevizibile şi care nu pot fi înlăturate,
datorită cărora străinul nu poate părăsi teritoriul
României.";
- Art. 103 lit. f): „Străinii
prevăzuţi la art. 102 alin. (1) pot fi toleraţi în
următoarele situaţii: (...)
f) atunci când Oficiul Român pentru Imigrări
constată că aceştia se află în imposibilitatea de a
părăsi temporar România din alte motive obiective."
In opinia autorului excepţiei de
neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin
dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Constituţie şi celor ale
art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, care garantează dreptul la viaţă familială
şi privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra textelor de lege
criticate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale
şi convenţionale şi din perspectiva unor critici identice.
Astfel, prin Decizia nr. 75 din 21 ianuarie 2010, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 23 februarie 2010, şi prin
Decizia nr. 112 din 9 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 149 din 8 martie 2010, Curtea a respins ca
neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor de
lege ce formează prezentul dosar, pentru motivele acolo arătate,
Intrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea
acestei jurisprudenţe, soluţia şi argumentele care au condus la
pronunţarea acesteia îşi menţin valabilitatea şi în cauza
de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 102 alin. (1) şi (2) şi ale art. 103 lit. f) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România, excepţie ridicată de Cheng Xuewen în
Dosarul nr. 3.878/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a
VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 11 mai 2010.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. TUDOREL TOADER
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu