DECIZIE Nr.
642 din 10 iunie 2008
privind exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobata prin
Legea nr. 102/2006
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 518 din 9 iulie 2008
Ioan
Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Claudia Miu -
Prim-magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 102/2006, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Salubritate, Apă şi Canal" Voluntari - S.R.L. în Dosarul nr.
7.153/299/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal, cauză înregistrată la Curtea Constituţională sub nr.
52D/2007.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune a se face apelul si în dosarele
nr. 53D/2008, nr. 55D/2008, nr. 56D/2008, nr. 57D/2008, nr. 59D/2008, nr.
128D/2008, nr. 231 D/2008 şi nr. 233D/2008, având ca obiect o excepţie de
neconstituţionalitate identică cu cea ridicată în Dosarul nr. 52D/2008, primul
înregistrat.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere identitatea dintre părţi şi
dintre obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele
sus-mentionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 53D/2008,
nr. 55D/2008, nr. 56D/2008, nr. 57D/2008, nr. 59D/2008, nr. 128D/2008, nr. 231
D/2008 şi nr. 233D/2008 la Dosarul nr. 52D/2008.
Reprezentantul Ministerului
Public este de acord cu măsura conexării, întrucât dosarele au aceleaşi părţi
şi acelaşi obiect.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 14 şi al art. 53
alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 53D/2008, nr.
55D/2008, nr. 56D/2008, nr. 57D/2008, nr. 59D/2008, nr. 128D/2008, nr.
231D/2008 şi nr. 233D/2008 la Dosarul nr. 52D/2008, care este primul
înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiilor de
neconstituţionalitate, în sensul jurisprudenţei în materie a Curţii
Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin încheierile din 5 şi 15 octombrie 2007, 12
noiembrie 2007, 3 decembrie 2007, 7 si 24 ianuarie 2008, pronunţate în dosarele
nr. 9.081/300/2007, nr. 3.982/301/2007, nr. 3.983/301/2007, nr. 7.146/299/2007,
nr. 7.147/299/2007, nr. 7.152/299/2007, nr. 7.153/299/2007, nr. 9.160/300/2007
şi, respectiv, nr. 9.079/300/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 102/2006. Excepţia a fost ridicată de Societatea
Comercială „Salubritate, Apă şi Canal" Voluntari - S.R.L. în cauze având
ca obiect soluţionarea unor plângeri împotriva unor sancţiuni contravenţionale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut asemănător, se susţine că prevederile art. 34
alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind
transporturile rutiere, aprobată cu modificări prin Legea nr. 102/2006, prin
care s-a instituit obligaţia generală de obţinere a licenţei de traseu, încalcă
dispoziţiile art. 53 şi art. 135 alin. (1) din Constituţie, deoarece restrâng
în mod nejustificat „exercitarea
unui drept fundamental cu privire la libertatea economică". Autorul
excepţiei susţine că, în cazul neadmiterii excepţiei, se va crea premisa
încălcării art. 47, art. 49 şi art. 50 din Constituţie.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile
criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul
excepţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei,
precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 102/2006, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
398 din 9 mai 2006, care au următorul cuprins: „Transportul
rutier public de persoane prin servicii
regulate pe un traseu judeţean sau interjudeţean se poate efectua de către
operatorii de transport rutier numai pe baza licenţei de traseu eliberate de
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, perioada de
valabilitate a acesteia fiind limitată de perioada de valabilitate a
programului de transport."
Autorul excepţiei, în esenţă, susţine că prevederile
criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 53 privind restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 135 alin. (1)
referitor la economia României, iar în situaţia respingerii excepţiei, susţine că se va crea
premisa încălcării art. 47, art. 49 si art. 50 din Constituţie.
Examinând dispoziţiile criticate în contextul
întregului act normativ, Curtea Constituţională constată că scopul
reglementării a fost organizarea şi asigurarea desfăşurării transporturilor
rutiere în condiţii de siguranţă, de calitate şi de protecţia mediului. Având
în vedere că activitatea de transport public rutier este de interes general,
Curtea reţine că legiuitorul a înţeles să reglementeze competenţa autorităţilor
publice de resort de a organiza serviciul regulat de persoane prin elaborarea
programului de transport şi prin acordarea licenţelor de transport acelor
operatori ce'îndeplinesc condiţii de onorabilitate, capacitate financiară şi
competenţă profesională.
Faţă de acestea, Curtea reţine că prin dispoziţiile
art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005, astfel cum au fost modificate
prin Legea nr. 102/2006, s-a instituit o garanţie a siguranţei transportului de
interes public, or, în aceste condiţii prevederile criticate sunt în
concordanţă cu dispoziţiile art. 53 din Constituţie. Textul criticat are ca
obiectiv final siguranţa transporturilor rutiere de interes public şi de aceea
el se constituie ca o garanţie a dreptului la viaţă şi la integritate fizică,
fiind în consens cu art. 1 alin. (3) din Constituţie, potrivit căruia „România este stat de drept [...] în care[...] drepturile şi libertăţile cetăţenilor [...] reprezintă valori supreme
[...]". Tocmai de aceea dispoziţiile art. 53
alin. (1) din Constituţie prevăd că exerciţiul unor drepturi sau al unor
libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, printre
altele, pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor.
Curtea Constituţională reţine însă că autorul
excepţiei, în realitate, nu a invocat restrângerea unui drept sau a unei
libertăţi fundamentale, având în vedere că „libertatea economică" nu este
consacrată prin Constituţie ca fiind o libertate fundamentală. Aceasta este o
valoare economică ce îşi extrage dinamismul din libertatea comerţului şi din libera
concurenţă.
Referitor la critica de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
109/2005, în raport cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din Constituţie, Curtea
constată că acestea nu aduc atingere libertăţii economice, principiilor
economiei de piaţă, libertăţii comerţului şi concurenţei loiale. Legiuitorul a
urmărit ca prin adoptarea dispoziţiilor criticate să asigure condiţii egale de
desfăşurare a activităţii operatorilor de transport rutier, care le oferă
cadrul necesar concurenţei loiale, în condiţii de ordine şi de siguranţă.
Cu privire la critica de
neconstituţionalitate referitoare la încălcarea art. 47 privind nivelul de trai, art. 49 privind protecţia copiilor şi a tinerilor şi
art. 50 privind protecţia persoanelor cu handicap din Legea
fundamentală, Curtea constată că acestea nu au relevanţă în cauză.
In acelaşi sens s-a mai pronunţat Curtea
Constituţională prin Decizia nr. 110 din 14 februarie 2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 6 martie 2008.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări si completări
prin Legea nr. 102/2006, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Salubritate, Apă si Canal" Voluntari - S.R.L. în dosarele nr.
3.982/301/2007, nr. 3.983/301/2007, nr. 7.146/299/2007, nr. 7.147/299/2007, nr.
7.152/299/2007, nr. 7.153/299/2007, nr. 9.079/300/2007, nr. 9.081/300/2007 şi,
respectiv, nr. 9.160/300/2007 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a
contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iunie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu