DECIZIE   Nr. 633 din 24 noiembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 alin. (6) din Legea nr. 303/2004

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1138 din 15 decembrie 2005

    Ioan Vida                - presedinte
    Aspazia Cojocaru         - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Acsinte Gaspar           - judecator
    Ion Predescu             - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Florentina Balta         - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 alin. (6) din Legea nr. 303/2004, exceptie ridicata de Maria Igiescu in Dosarul nr. 12.109/2004 al Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti.
    La apelul nominal lipsesc partile, procedura de citare fiind legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca textul de lege criticat instituie raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, persoana astfel vatamata avand deschisa calea in justitie impotriva statului, in concordanta cu art. 21 din Constitutie.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 21 martie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 12.109/2004, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 94 alin. (6) din Legea nr. 303/2004, exceptie ridicata de Maria Igiescu.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul arata ca prevederea art. 94 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 impiedica exercitarea dreptului constitutional de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si a intereselor legitime vatamate de magistrati care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.
    Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti apreciaza exceptia ca fiind neintemeiata, intrucat prevederile art. 94 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 nu contravin Constitutiei, ci sunt in concordanta cu prevederile art. 52 alin. (3) teza intai, potrivit carora "Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare [...]".
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Guvernul arata ca, potrivit art. 52 alin. (3) din Constitutie, rezulta ca singurul chemat sa raspunda direct fata de persoana vatamata este statul. Pe de o parte, o astfel de idee se bazeaza pe faptul ca, in cazul erorilor judiciare, prin institutia raspunderii patrimoniale a statului trebuie asigurata o protectie a judecatorului si procurorului, care nu pot raspunde direct fata de victima in nici o situatie. Pe de alta parte, se asigura si protectia victimei prejudiciului, a carei situatie este mai favorabila, in sensul ca aceasta nu trebuie sa faca dovada vinovatiei judecatorului sau procurorului, ci numai dovada unei erori judiciare si a prejudiciului. Este vorba, in fapt, de o raspundere obiectiva, intemeiata pe ideea de garantie si risc al activitatii judecatoresti.
    In ceea ce priveste raspunderea judecatorilor si procurorilor, acestia raspund patrimonial numai daca au actionat cu rea-credinta ori grava neglijenta, caz in care numai statul se poate indrepta impotriva celui vinovat cu o actiune in despagubire.
    Fata de aceste argumente, Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 94 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 este neintemeiata.
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate referitoare la posibilitatea persoanei vatamate de a se indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice, pentru repararea prejudiciului, nu ingradesc sub nici un aspect liberul acces la justitie, nu impiedica partile interesate de a apela la instantele judecatoresti si de a se prevala de toate garantiile procesuale. Pe de alta parte, statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar raspunderea sa, stabilita in conditiile legii, nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 94 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care, dupa republicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, au devenit art. 96 alin. (6) si au urmatorul continut: "Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale cuprinse in:
    - Art. 21 alin. (1) si (2): "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
    - Art. 52 alin. (3): "Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca problema erorilor judiciare se ridica in principal sub aspectul reparatiilor pe care societatea este datoare sa le acorde celui care a suferit in mod injust de pe urma erorilor comise in sistemul judiciar, prevederile constitutionale cuprinse in art. 52 alin. (3) consacrand principiul raspunderii obiective a statului in asemenea imprejurari.
    Asa fiind, departe de a constitui o ingradire a accesului liber la justitie, asa cum sustine autorul exceptiei, reglementarea potrivit careia persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, iar nu impotriva magistratului care a comis eroarea judiciara, ofera posibilitati mai largi in valorificarea unui eventual drept la despagubire. Astfel, conditionarea recunoasterii dreptului la despagubire exclusiv de savarsirea erorii judiciare are drept consecinta usurarea sarcinii probatiunii, fata de ipoteza in care, alaturi de eroarea judiciara ar trebui dovedita si reaua credinta sau grava neglijenta a magistratului, exigente constitutionale pentru angajarea raspunderii acestuia din urma. Mai mult, conferirea calitatii de debitor al obligatiei de dezdaunare in exclusivitate statului este de natura sa inlature riscul creditorului de a nu-si putea valorifica creanta, fiind de principiu ca statul este intotdeauna solvabil.
    De asemenea, critica de neconstitutionalitate nu poate fi retinuta, intrucat se intemeiaza pe o ipoteza gresita, obiectul actiunii reglementate prin textul dedus controlului neconstituindu-l tragerea la raspundere a magistratului pentru eroarea judiciara cauzatoare de prejudiciu, ci exclusiv repararea acestuia. Or, fata de obiectul astfel precizat al actiunii in despagubire, judecatorul are calitatea de tert.
    Insa prevederile art. 96 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor a reglementat posibilitatea statului de a recupera contravaloarea reparatiei acordate persoanei care a suferit din cauza unei erori judiciare. Astfel, dupa ce prejudiciul a fost acoperit in temeiul unei hotarari irevocabile, statul poate formula actiune in regres impotriva judecatorului sau procurorului, in masura in care respectiva eroare judiciara le este imputabila, fiind cauzata de exercitarea cu rea-credinta sau grava neglijenta a functiei. Acestea constituie conditii pentru angajarea raspunderii magistratului fata de stat, in limitele despagubirii la care acesta din urma a fost obligat fata de victima erorii judiciare, iar nu conditii ale raspunderii directe a respectivului magistrat fata de persoana prejudiciata. Ratiunea unei asemenea reglementari consta in asigurarea protectiei magistratului, care are dreptul, potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, de a i se asigura masuri speciale de protectie impotriva amenintarilor, violentelor sau a oricaror fapte care l-ar pune in pericol.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 alin. (6) din Legea nr. 303/2004, exceptie ridicata de Maria Igiescu in Dosarul nr. 12.109/2004 al Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 24 noiembrie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat-asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu