DECIZIE Nr.
626 din 27 mai 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr.
18/1991
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 557 din 23 iulie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Gabriela Dragomirescu -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr.
18/1991, excepţie ridicată de Theresia Eckert în Dosarul nr. 12.586/325/2006 al
Tribunalului Timiş - Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr.
12.584/325/2006, nr. 12.588/325/2006, nr. 12.721/325/2006 şi nr.
12.585/325/2006 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilă, dosare având ca obiect
aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate. Cauzele au fost înregistrate la
Curtea Constituţională cu nr. 558D/2008, nr. 559D/2008, nr. 560D/2008 şi nr.
561 D/2008, excepţiile fiind ridicate de Agnes Ramp, de Iohann Sterbling şi
Elisabeth Sterbling, de Iuliana Krimm şi Mathias Krimm, precum şi de Josef Neff.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele menţionate au conţinut identic, pune
în discuţie, din oficiu, conexarea acestora.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea
dosarelor.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a
dosarelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 558D/2008, nr. 559D/2008, nr.
560D/2008 şi nr. 561D/2008 la Dosarul nr. 557D/2008, care este primul
înregistrat.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât apreciază că dispoziţiile
de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate ca fiind
încălcate. Menţionează în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în
materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 26 februarie 2008, pronunţate în
dosarele nr. 12.586/325/2006, nr. 12.584/325/2006, nr. 12.588/325/2006, nr.
12.721/325/2006 şi nr. 12.585/325/2006, Tribunalul Timiş - Secţia civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.48 din Legea fondului
funciar nr. 18/1991. Excepţiile au fost ridicate
de Therezia Eckert, de Agnes Ramp, de Iohann Sterbling şi Elisabeth Sterbling,
de Iuliana Krimm şi Mathias Krimm, precum şi de Josef Neff în dosare având ca
obiect „fond funciar".
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate al cărui cuprins este identic în toate dosarele, se susţine, în
esenţă, că, deşi conform Constituţiei cetăţenii străini pot dobândi dreptul de
proprietate asupra terenurilor, prin dispoziţiile de lege criticate „se
recunoaşte doar cetăţenilor români posibilitatea de a formula cerere
(petiţie)", precum şi că autorităţile refuză să soluţioneze „o asemenea
cerere (petiţie) pe considerentul că deşi justifică un drept de proprietate NU
are calitatea de cetăţean român pentru a formula cerere", astfel încât,
„practic, i se recunoaşte persoanei vătămate faptul că i s-a încălcat flagrant
dreptul de proprietate, dar nu i se dă posibilitatea de a obţine repararea
acestui drept şi implicit recunoaşterea dreptului pretins". Se mai arată
că „raţiunea pentru care Legea nr. 18/1991 a fost publicată şi modificată este
tocmai de a repara o încălcare a dreptului fundamental la proprietate realizat
între anii 1945-1989", însă „modul în care este prevăzută această
procedură prin conţinutul art. 48 din Legea nr.18/1991 îngrădeşte practic
dreptul consfinţit prin legea specială".
Tribunalul Timiş - Secţia civilă consideră, în toate dosarele, că dispoziţiile art. 48 din Legea nr.
18/1991 nu sunt contrare prevederilor constituţionale ale: art. 51, „deoarece
nimic nu-i împiedică pe cetăţenii străini (cum este şi cazul în speţă) să
depună cereri de reconstituire a dreptului de proprietate la comisiile locale
de fond funciar"; art. 52, întrucât art. 53 din Legea nr. 18/1991 „oferă
posibilitatea atacării în instanţă pe calea plângerii, indiferent de cetăţenia
petiţionarului, a soluţiei emise de un organ cu atribuţii administrative ori
administrativ-jurisdicţionale, dacă petiţionarul se consideră vătămat într-un
drept al său"; art. 53, deoarece simpla depunere a cererii de
reconstituire a dreptului de proprietate „nu semnifică implicit dobândirea
vreunui drept de proprietate", „ci numai conferirea unei vocaţii la
reconstituirea in viitor" a acestui drept.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate
ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 48 din Legea nr. 18/1991, republicată, sunt
constituţionale, fiind în deplină concordanţă cu textele din Constituţie
invocate ca fiind încălcate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are
următorul cuprins: „Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi
foştii cetăţeni români care şi-au redobândit cetăţenia română, indiferent dacă
şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţară, pot face cerere de reconstituire a
dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri
cu destinaţie forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparţinut în
proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit.h) din Legea nr.
187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de
familie, pentru terenurile cu destinaţie forestieră, în termenul, cu procedura
şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9)."
Autorii excepţiei susţin că textul de lege criticat
contravine prevederilor constituţionale ale art. 51 alin. (1) potrivit cărora „Cetăţenii
au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în
numele semnatarilor", ale art. 52 referitor la
„Dreptul persoanei vătămate de o autoritate
publică", precum şi ale art. 53 privind „Restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi".
Examinând excepţia ridicată,
Curtea constată că dispoziţiile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate. Prin numeroase
decizii, respingând excepţia, Curtea a statuat, de exemplu, prin Decizia nr.
630 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 1 august 2007, că
dispoziţiile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de
proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a
moştenitorilor acestora şi a altor persoane care la data intrării în vigoare a
legii nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie
fondul funciar al României.
Prin această decizie s-a reţinut, în esenţă, că, având
în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciară - şi scopul
declarat al acesteia - retrocedarea către foştii proprietari sau moştenitorii
acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de
cooperativele agricole de producţie sau de către stat -, reglementarea
condiţiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul
persoanelor îndreptăţite, constituie opţiunea legiuitorului. Or, potrivit
Constituţiei, una dintre modalităţile de dobândire a dreptului de proprietate
asupra terenurilor este moştenirea legală, ceea ce presupune că moştenitorii
pot dobândi, după anul 2003, terenuri în condiţiile dreptului comun (art. 650
din Codul civil şi următoarele), Legea nr. 18/1991, republicată, fiind o lege
specială care are ca destinatari doar pe cetăţenii români. Prin decizia
menţionată s-a mai reţinut că, pe de altă parte, legea are ca scop
reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care la data
intrării în vigoare a legii nu aveau calitatea de proprietari.
Cele statuate în decizia
menţionată, sub aspectul criticii referitoare la încălcarea prevederilor art.
46 din Constituţie, îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu
au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acesteia.
Cât priveşte invocarea încălcării prevederilor
constituţionale ale art. 51 privind „Dreptul de petiţionare", precum
şi ale art. 53 referitoare la „restrângerea exerciţiului unor drepturi sau
al unor libertăţi", Curtea constată că acestea nu sunt incidente în
cauză. De asemenea, nici din perspectiva art. 52 din Constituţie critica
formulată în legătură cu art. 48 din lege nu poate fi reţinută. Aceasta,
deoarece dispoziţiile constituţionale ale art. 52 se referă la dreptul
persoanei vătămate de o autoritate publică într-un drept al său ori într-un
interes legitim să obţină recunoaşterea dreptului sau a interesului legitim.
Or, textul de lege criticat nu îngrădeşte în niciun fel acest drept. Faptul că
unele comisii de aplicare a legii fondului funciar au refuzat să primească
cereri de reconstituire a dreptului de proprietate ţine de aplicarea legii şi
această atitudine a autorităţilor publice, ceea ce nu atrage
neconstituţionalitatea textului de lege. Impotriva refuzului comisiilor locale
de aplicare a legii fondului funciar de a primi cererile de reconstituire a
dreptului de proprietate persoanele nemulţumite pot face plângere la instanţa
de judecată în baza prevederilor legii fondului funciar.
Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a art. 48
din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Theresia Eckert,
de Agnes Ramp, de Iohann Sterbiing şi Elisabeth Sterbiing, de Iuliana Krimm şi
Mathias Krimm, precum şi de Josef Neff în dosarele nr. 12.586/325/2006 nr.
12.584/325/2006, nr. 12.588/325/2006, nr. 12.721/325/2006 şi nr. 12.585/325/2006
ale Tribunalului Timiş - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Gabriela Dragomirescu