DECIZIE Nr.
620 din 27 mai 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 315 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 455 din 18 iunie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 315 din Codul de procedură penală,
excepţie ridicată de Levente Berecki în Dosarul nr. 7.328/1.387/2006 al
Judecătoriei Târgu Mureş.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de
judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere
a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 16 ianuarie
2008, pronunţată în Dosarul nr. 7.328/1.387/2006 Judecătoria Târgu Mureş a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 315 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de
Levente Berecki în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze
penale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece neparticiparea procurorului la judecată în situaţia în care acţiunea penală se
pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate este de natură a transfera judecătorului o parte
însemnată din atribuţiile procurorului. Aşa fiind, prin punerea în mişcare a
acţiunii penale se creează o imixtiune a funcţiei de acuzare în funcţia de judecată, fapt care duce la
încălcarea dreptului la un proces echitabil. De asemenea, după ce a pus în
mişcare acţiunea penală, în absenţa procurorului de la judecată, preşedintele
se implică activ, exercitând
activităţi şi atribuţii specifice reprezentanţilor Ministerului Public.
Dreptul la un proces echitabil presupune ca judecătorul
să fie un participant echidistant la judecată, să nu se implice în acuzare şi
nici în apărare, orice fel de implicare activă apărând ca neconstituţională.
Lipsind de la judecată, procurorul nu mai poate să vegheze la respectarea
prevederilor legale, deci, dreptul la un proces echitabil este, în opinia
autorului, din nou încălcat.
Judecătoria Târgu Mureş opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, prin
dispoziţiile legale criticate se stabilesc cazurile în care procurorul este
obligat să participe la şedinţele de judecată ale judecătorilor, neaducându-se
atingere dreptului părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei
într-un termen rezonabil.
In plus, procurorii participă la judecată potrivit
voinţei legiuitorului, care este exprimată în dispoziţiile art. 315 alin. 1 din
Codul de procedură penală. In cauzele în care prezenţa
procurorului nu este obligatorie, fiind lăsată la
aprecierea sa, procurorul se prezintă la judecată numai dacă, faţă de
elementele concrete ale cauzei, consideră că este necesar, dar neparticiparea
sau participarea procurorului nu poate influenţa decizia judecătorului.
Mai mult, dispoziţiile art. 315 din Codul de procedură
penală reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competenţa
exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii
deosebite, reguli speciale de procedură, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea
fundamentală.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 315 din Codul de procedură penală, cu denumirea
marginală Participarea procurorului, care au următorul conţinut:
„Procurorul este obligat să participe la şedinţele
de judecată ale judecătoriilor, în cauzele în care instanţa de judecată a fost
sesizată prin rechizitoriu, în cauzele în care legea prevede pentru
infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii de 3 ani sau mai mare ori în cauzele
în care unul dintre inculpaţi se află în stare de detenţie sau în vreuna dintre
situaţiile prevăzute în art. 171 alin. 2, precum şi în cazul în care se dispune
înlocuirea pedepsei amenzii cu cea a închisorii. La şedinţele de judecată
privind alte infracţiuni, procurorul participă când consideră necesar.
La şedinţele de judecată ale celorlalte instanţe,
participarea procurorului este obligatorie în toate cazurile."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile criticate sunt incluse în titlul II, cap. II, secţiunea I din Codul de procedură penală, destinate
desfăşurării judecării cauzelor care reglementează, printre altele,
participarea procurorului la şedinţele de judecată şi rolul acestuia în faza de
cercetare judecătorească. Astfel, prevederile legale contestate stabilesc
condiţiile participării obligatorii şi facultative a procurorului la şedinţele
de judecată.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că
prin posibilitatea conferită procurorului de textele atacate de a nu participa,
atunci când consideră necesar, la şedinţele de judecată privind alte
infracţiuni, se permite judecătorului să exercite şi funcţia de acuzare,
lipsind inculpatul de dreptul la un proces echitabil. In examinarea acestei
critici este de reţinut că dreptul la un proces echitabil presupune, între
altele, dreptul de a fi judecat de o instanţă independentă şi imparţială. Or,
indiferent dacă procurorul participă sau nu la şedinţe, judecătorul se apleacă
asupra cauzei de pe o poziţie de independenţă, criteriul după care este ţinut
să dezlege pricina fiind incontestabil numai legea, deoarece, potrivit art. 124
alin. (3) din Constituţie, „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai
legii".
Obligaţia constituţională de imparţialitate subzistă
pentru judecător şi în aceste ipoteze şi nimic nu se opune ca, în raport cu
probele administrate în faza dezbaterilor contradictorii şi evaluate potrivit
legii, judecătorul să pronunţe o hotărâre de achitare.
Distinct de argumentele de mai sus, Curtea constată că,
dată fiind noua redactare a art. 279 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură
penală, în cazul tuturor infracţiunilor pentru care acţiunea penală se pune în
mişcare la plângerea prealabilă, aceasta din urmă se adresează numai organului
de cercetare penală sau procurorului şi, drept consecinţă, sesizarea instanţei
de judecată se va face numai prin rechizitoriu. Aşa fiind, critica autorului
excepţiei a rămas, din această perspectivă, fără obiect, deoarece participarea
procurorului la şedinţele de judecată ale judecătoriilor a devenit obligatorie
în cazul tuturor infracţiunilor, legea procesual penală nemaipermiţând
persoanei vătămate să se adreseze cu plângere direct instanţei de judecată în
cazul anumitor infracţiuni de un pericol social mai scăzut.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art. 1-3, al art.11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 315 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Levente Berecki în
Dosarul nr. 7.328/1.387/2006 al Judecătoriei Târgu Mureş.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru