DECIZIE Nr.
619 din 26 iunie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 55 din Legea nr. 273/2004 privind
regimul juridic al adoptiei si ale art. 66 si art. 81 din Codul familiei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 596 din 29 august 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor
- judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 din Legea nr. 273/2004 privind regimul
juridic al adopţiei şi a dispoziţiilor art. 66 şi 81 din Codul familiei, excepţie ridicată de Măria Goţia în
Dosarul nr. 3.771/107/2006 al Tribunalului Alba - Secţia civilă.
La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, Măria
Goţia; lipseşte partea Manuela Alina Goţia, faţă de care procedura de citare
este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
fiind inadmisibilă.
CURTEA,
avand în vedere actele
şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea nr. 1/AD/2006 din 10 ianuarie 2007,
pronunţată în Dosarul nr. 3.771/107/2006, Tribunalul
Alba - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de necbnstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55
din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei şi a dispoziţiilor
art. 66 şi ale art. 81 din Codul familiei. Excepţia
a fost ridicată de Maria Goţia
într-o acţiune civilă avand ca
obiect desfacerea adopţiei.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate
contravin prevederilor constituţionale ale art. 16, 21, 22, art. 23 alin. (1)şi
ale art. 20, cu raportare la dispoziţiile art. 1-3, 5, 13 şi 14 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucat nu recunosc adoptatorului dreptul de a
cere desfacerea adopţiei. In acest sens, arată că adoptata majoră are un
comportament incompatibil cu calitatea de fiică: a abandonat adoptatoarea cand aceasta era bolnavă, a agresat-o fizic
şi verbal, a adus stricăciuni locuinţei acesteia şi şi-a manifestat dorinţa
desfacerii adopţiei.
Tribunalul Alba -
Secţia civilă apreciază că, întrucat adopţia se încheie numai în interesul
copilului minor, scopul adopţiei este îndeplinit atunci cand adoptatul devine major. Apreciază că,
în cazul în care fie adoptatul, fie adoptatorul, pentru motive temeinice, nu
mai doreşte menţinerea adopţiei, nu ar trebui să i se îngrădească persoanei
respective dreptul de a se adresa justiţiei pentru desfacerea adopţiei.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată că
drepturile'şi îndatoririle părinteşti se exercită de către părinţii adoptatori
la fel ca în cazul părinţilor fireşti. Astfel, şi după majoratul adoptatului,
legăturile dintre acesta şi adoptator merg pe regimul filiaţiei fireşti.
Avocatul Poporului, în
punctul său de vedere, arătă că prevederile art. 66 şi 81 din Codul familiei au
fost abrogate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/1997, ordonanţă
abrogată prin Legea nr. 273/2004. Prin urmare, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 66 şi 81 din Codul familiei este
inadmisibilă. In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 55 din Legea hr. 273/2004, faţă de dispoziţiile art. 16 şi 21
din Constituţie, arată că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece prevederile
legale în discuţie, potrivit cărora desfacerea adopţiei poate interveni în
cazul în care adoptatorul sau soţii adoptatori au decedat, se aplică uniform
tuturor subiectelor de drept din ipoteza normei juridice şi nu contravin
accesului liber la justiţie. Soluţia legală este apreciată ca fiind
constituţională, întrucat, potrivit art. 51 din Legea
nr. 273/2004, adoptatorul dobandeşte prin adopţie,
faţă de adoptat, statutul juridic de părinte firesc. De asemenea, arată că
celelalte dispoziţii din Constituţie invocate nu au incidenţă în cauza de faţă.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand încheierea de sesizare, punctele de vedere ale
Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit
în cauză de judecătorul- raportor,
susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din
Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 55 din Legea nr. 273/2004
privind regimul juridic al adopţiei, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 557 din 23 iunie 2004,
cu următorul cuprins: „Adopţia se desface în cazul prevăzut la art. 7 alin.
(3) lit. a)". De asemenea, sunt criticate şi dispoziţiile art. 66 din
Codul familiei, potrivit cărora „Infierea se face
numai în interesul celui înfiat", precum
şjcele ale art. 81 din acelaşi act normativ, cu următorul cuprins: „Infiatul,
părinţii fireşti ai acestuia, instituţiile de ocrotire,autoritatea tutelară şi
orice organe ale administraţiei de stat vor putea cere instanţei judecătoreşti
desfacerea înfierii dacă aceasta este în interesul înfiatului"'. Dispoziţiile din Codul familiei criticate
au fost, însă, abrogate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/1997 cu
privire la adopţie, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 120 din 12 iunie 1997,
ordonanţă abrogată potrivit art. 75 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 273/2004
privind regimul juridic al adopţiei.
In susţinerea neconstituţionalităţii dispoziţiilor
legale arătate mai sus, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor
constituţionale ale art. 16 - egalitatea în drepturi, art. 21 - accesul liber
la justiţie, art. 22 - dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică,
art. 23 alin. (1) - libertatea individuală, precum şi ale art. 20 - tratatele
internaţionale privind drepturile omului, cu raportare la dispoziţiile
următoarelor articole din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale: art. 1 - obligaţia de a respecta drepturile omului,
art. 2 - dreptul la viaţă, art. 3 - interzicerea torturii, art. 5 - dreptul la
libertate şi la siguranţă, art. 13 - dreptul la un recurs efectiv şi art. 14 -
interzicerea discriminării.
Examinand excepţia de
neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 66 şi 81 din Codul
familiei au fost abrogate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/1997 cu
privire la adopţie, ordonanţă abrogată potrivit art. 75 alin. (3) lit. a) din
Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. Or, potrivit art. 29
alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă
numai asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale în vigoare, astfel că
excepţia de neconstituţionalitate a acestor prevederi este inadmisibilă.
In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 55 din Legea nr. 273/2004, Curtea reţine că, potrivit
dispoziţiilor art. 7 alin. (3) lit. a) din lege, poate fi încuviinţată o nouă
adopţie atunci cand „adoptatorul
sau soţii adoptatori au decedat; in acest caz, adopţia anterioară se consideră
desfăcută pe data rămanerii irevocabile a hotărarii judecătoreşti de încuviinţare a noii adopţii." Se observă că acesta este singurul caz de desfacere a adopţiei
prevăzut de lege.
Curtea a exercitat controlul de constituţionalitate a
dispoziţiilor în materie de desfacere a adopţiei sub regimul Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la adopţie. Astfel, prin Decizia
nr. 434 din 21 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 80 din 24 ianuarie
2005, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
22 alin. (2) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 25/1997 în raport cu
dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi (2), art. 26 şi 53 din
Constituţie, reţinand, printre
altele, următoarele aspecte: „In sistemul juridic romanesc, sub regimul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/1997,
la fel ca şi în reglementările anterioare, adopţia este concepută ca o
instituţie în interesul exclusiv al copilului, prin care între copil şi
adoptator se stabilesc raporturi de rudenie civilă, astfel încat copilul adoptat intră în familia
adoptatorului ca un copil firesc al acestuia. (...) Legea refuză adoptatorului
dreptul de a cere desfacerea adopţiei pentru că, urmand principiul amintit, adopţia nu se încheie fn interesul său, ci
numai în interesul copilului adoptat, şi nici nu este, prin natura sa, un
contract care să poată fi denunţat de către una din părţile contractante, pe
calea rezoluţiunii sau a rezilierii, pentru neîndeplinirea de către cealaltă
parte a obligaţiilor asumate. (...) Nu poate fi primită nici opinia formulată
de instanţa de judecată, în sensul că textul de lege atacat este neconstituţibnal
în măsura în care adoptatorul nu poate cere desfacerea adopţiei în cazurile de
comportament reprobabil al copilului adoptat faţă de adoptator, căci asemenea
cazuri se pot produce şi în relaţiile de rudenie firească, fără ca existenţa
lor să genereze posibilitatea juridică de încetare a acestor relaţii. Pentru
asemenea situaţii există alte remedii juridice decat destructurarea legăturii de filiaţie, atat
în cazul relaţiilor întemeiate pe adopţie, cat şi în cazul celor născute din rudenie
firească (...)."
Intrucat nu au intervenit
elemente de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii în această
materie, atat soluţia, cat şi considerentele din decizia menţionată
îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 55 din Legea nr. 273/2004 în raport cu dispoziţiile art. 16 şi 21 din
Constituţie.
De asemenea, Curtea constată că, pentru
aceleaşi argumente, nu poate
fi reţinută nici critica potrivit căreia textul de lege atacat contravine prevederilor art. 22, art. 23 alin. (1) şi
ale art. 20 din Constituţie, cu raportare la dispoziţiile art. 1-3, 5, 13 şi 14
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 66 şi 81 din Codul familiei, excepţie ridicată de Măria
Goţi a în Dosarul nr. 3.771/107/2006 al Tribunalului Alba - Secţia civilă.
2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 din Legea nr. 273/2004 privind
regimul juridic al adopţiei, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi
dosar.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţata în şedinţa publică din data de 26 iunie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Doina Suliman