DECIZIE Nr. 61 din 17 februarie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin.
2 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 213 din 11 martie 2004

Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 118 alin. 2 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata
de Razvan Marius in Dosarul nr. 7.724/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a
VI-a comerciala.
La apelul nominal lipsesc partile, procedura de judecata fiind legal
indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, aratand ca textul de lege criticat nu contravine
prevederilor constitutionale invocate, in acest sens existand o constanta
jurisprudenta a Curtii, de exemplu deciziile nr. 128/2002 sau nr. 221/2003.
Intrucat nu au aparut elemente noi de natura a justifica schimbarea acestei
jurisprudente, se apreciaza ca exceptia este neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 1 septembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr.
7.724/2003, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118
alin. 2 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Razvan Marius.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile
art. 118 alin. 2 din Codul de procedura civila ingradesc accesul la justitie,
intrucat instituie un termen de decadere arbitrar, de natura sa creeze
inegalitati de tratament intre cetateni, care se reflecta in actul de justitie.
Astfel, apar deosebiri de tratament intre persoanele care, desi nu depun
intampinare, se prezinta in fata instantelor de judecata neasistate de avocat
si pot propune probe, si cele care se prezinta asistate de avocat, care nu pot
propune probe, tratamentul juridic diferit nefiind justificat daca se tine
seama de principiul aflarii adevarului si de dreptul persoanei la un proces
echitabil. De asemenea, apare discriminatorie conditionarea paratului de a
propune probe utile solutionarii cauzei, chiar daca nu a depus intampinare, de
admiterea solicitarii reclamantului de a administra probe, conditionare
justificata de faptul ca astfel nu se pricinuieste amanarea judecarii cauzei.
Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala apreciaza exceptia de
neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, intrucat nu este ingradit accesul
liber la justitie, ci doar se stabileste un anumit termen pentru depunerea
intampinarii, in vederea desfasurarii cu celeritate a judecatii.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea,
in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu
modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului
Poporului.
Guvernul arata ca instituirea unui termen procedural este pe deplin
justificata de asigurarea unei durate rezonabile a procesului dedus judecatii,
sanctiunea decaderii nefiind de natura a vatama in vreun fel drepturile
constitutionale ale paratului. Prin reglementarea cuprinsa in art. 118 alin. 2
din Codul de procedura civila, legiuitorul nu a inteles sa stabileasca un
tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenta unor
situatii procesuale diferite. Se mai apreciaza ca reglementarea de catre
legiuitor a conditiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual,
inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrangere a
exercitiului acestuia.
In ceea ce priveste dreptul la un proces echitabil, se arata ca, asa cum a
decis Curtea Europeana a Drepturilor Omului, statele contractante se bucura de
o anumita marja de apreciere referitoare la conditiile procedurale ale
actiunilor in justitie, termenele de efectuare a diferitelor acte de procedura
sau sanctiunile pentru nerespectarea acestora.
Avocatul Poporului apreciaza exceptia ca fiind neintemeiata, textul de lege
criticat contribuind la urgentarea solutionarii cauzei si la prevenirea
exercitarii abuzive sau cu intarziere a drepturilor procesuale de catre parat,
fara a ingradi accesul la justitie al acestuia. Se arata ca legea procesuala
civila ofera suficiente garantii care sa asigure dreptul la aparare si
egalitatea de tratament a partilor implicate in proces.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art.
2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 118 alin. 2
din Codul de procedura civila, cu modificarile ulterioare. Textul legal
criticat are urmatorul continut:
- Art. 118 alin. 2: "Nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de
lege atrage decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a
invoca exceptii, in afara celor de ordine publica."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (1), art. 21 si 49 din Constitutia
Romaniei, care, ulterior sesizarii, a fost modificata si completata prin Legea
de revizuire nr. 429/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicata de Consiliul Legislativ, in
temeiul art. 152 din Constitutie, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se
textelor o noua numerotare. Dupa republicare, textele constitutionale invocate
au urmatoarea numerotare si continut:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 20 alin. (1): "Dispozitiile constitutionale privind drepturile
si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate
la care Romania este parte.";
- Art. 21 alin. (1) si (2): "(1) Orice persoana se poate adresa
justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale
legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept";
- Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate
fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale
unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate
democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere
existentei dreptului sau a libertatii."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea
Constitutionala constata ca dispozitiile criticate au mai fost supuse
controlului de constitutionalitate sub aspectul incalcarii principiilor
constitutionale al garantarii liberului acces la justitie si al dreptului la
aparare. Astfel, prin Decizia nr. 128/2002, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2002, sau prin Decizia nr. 17/2003,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 129 din 27 februarie
2003, Curtea s-a pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor legale
criticate.
Cu acest din urma prilej, s-a retinut ca "textul" de lege dedus
controlului releva o evidenta utilitate in cadrul procesului civil. Astfel,
prin instituirea obligativitatii intampinarii, se asigura de plano echilibrul
procesual al partilor in litigiu, reclamantul avand posibilitatea de a cunoaste
apararile paratului, precum si probele utilizate in sustinerea lor,
posibilitate de care paratul beneficiaza prin luarea la cunostinta a actiunii
introductive a reclamantului.
Pe de alta parte, textul criticat contribuie la urgentarea solutionarii
cauzei si la prevenirea exercitarii abuzive sau cu intarziere a drepturilor
procesuale, instanta fiind in masura de a cunoaste, inca de la inceput, cadrul
procesual, iar reclamantul isi poate pregati apararile, in cunostinta de cauza,
in raport de sustinerile paratului, cuprinse in intampinare.
Instituirea obligativitatii depunerii intampinarii, cu consecinta decaderii
paratului, in caz de nerespectare, din dreptul de a mai propune probe si de a
invoca exceptii, in afara celor de ordine publica, se circumscrie domeniului de
reglementare a competentei instantelor si a procedurii de judecata, rezervat,
potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, legiuitorului ordinar, care a
actionat deci in limitele prerogativelor sale constitutionale.
Dincolo de utilitatea evidenta a reglementarii cuprinse in art. 118 din
Codul de procedura civila, Curtea nu poate retine incalcarea dreptului la
aparare, cu atat mai mult cu cat alin. (2) al articolului criticat instituie
obligatia pentru instanta judecatoreasca, in cazul in care paratul nu este
reprezentat sau asistat de avocat, de a-i pune in vedere, la prima zi de
infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare,
ce vor fi consemnate in incheierea de sedinta, acordand, la cerere, un termen
pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii.
Daca totusi, desi protejat, in aceasta maniera, impotriva consecintelor
prejudiciabile ale propriei lipse de diligenta sau insuficientei mijloacelor
materiale care l-au impiedicat sa apeleze la serviciile unui avocat, paratul nu
intelege sa-si execute obligatia de depunere a intampinarii, el isi asuma, in
deplina cunostinta de cauza, riscurile decurgand din propria sa culpa si, in
consecinta, potrivit unui principiu de aplicatie generala, nemo auditur
propriam turpitudinem allegans, nu poate pretinde incalcarea dreptului sau la
aparare".
In ceea ce priveste incalcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din
Constitutie, Curtea constata ca, in masura in care reglementarea dedusa
controlului se aplica tuturor celor aflati in situatia prevazuta in ipoteza
normei legale, fara nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu
un atare obiect nu este intemeiata.
Exercitarea unui drept de catre titularul sau nu poate avea loc decat
intr-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor
exigente, carora li se subsumeaza si instituirea unor termene, dupa a caror
expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibila. Asa fiind,
Curtea constata ca, departe de a constitui o negare a dreptului in sine,
asemenea exigente dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercitiului
unui anume drept avand consecinta fie negarea, fie amputarea drepturilor sau
intereselor legitime ale altor persoane, carora statul este tinut sa le acorde
ocrotire, in egala masura, in deplina concordanta cu dispozitiile art. 53 din
Constitutie.
Solutia adoptata in deciziile anterioare, ca si considerentele pe care
aceasta se intemeiaza isi mentin valabilitatea si in cauza de fata, intrucat nu
au aparut imprejurari noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii
Constitutionale in aceasta materie.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si art.
147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1, 2, 3, art. 13
alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. 2
din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Razvan Marius in Dosarul
nr. 7.724/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 17 februarie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihaela Senia Costinescu