DECIZIE Nr.
609 din 28 aprilie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contraventiilor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 413 din 17 iunie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Leon-loan Rus în
Dosarul nr. 16.869/211/2007 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
Constituţionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, indicând în acest
sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 29 octombrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 16.869/211/2007, Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
Leon-loan Rus într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect
soluţionarea unei plângeri contravenţionale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine neconformitatea procedurii
contravenţionale cu principiul prezumţiei de nevinovăţie, având în vedere jurisprudenţa
Curţii Europene a Drepturilor Omului (în special Cauza Anghel împotriva
României, 2007) şi a Curţii Constituţionale, în accepţiunea cărora
prezumţia de nevinovăţie, care impune ca sarcina probei să revină acuzării şi
orice dubiu să profite „acuzatului", se aplică şi domeniului
contravenţional, prin asimilare cu materia penală. Utilizarea în mod constant a
noţiunii de „contravenient" are semnificaţia stabilirii prin lege a
vinovăţiei acelei persoane, înainte ca actul de aplicare a sancţiunii contravenţionale
să rămână irevocabil şi executoriu. Totodată, contravenientului îi revine, în
calitate de contestator, sarcina probei, fiind silit să răstoarne prezumţia de
legalitate şi temeinicie a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiei şi să-şi dovedească nevinovăţia în faţa judecătorului. Este
încălcat, prin urmare, şi principiul statului de drept şi democrat, bazat pe
respectarea drepturilor omului, prin faptul că „poliţistul este liber să
constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile potrivit unei competenţe de
apreciere foarte largi, iar apoi este scutit de orice sarcină a probei
acuzaţiilor şi sancţiunilor sale îndreptate împotriva contravenienţilor automat
vinovaţi".
Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă opinează în sensul netemeiniciei excepţiei de
neconstituţionalitate, invocând argumente reţinute de Curtea Constituţională
prin deciziile nr. 216/2008, nr. 183/2003 şi nr. 349/2003. Precizează că prin
hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţată în Cauza Anghel
împotriva României nu s-a contestat dreptul statelor de a institui
prezumţia de legalitate, ci, dimpotrivă, acest drept a fost recunoscut
statelor, ceea ce presupune şi răsturnarea sarcinii probei.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate
ridicată.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, indicând în acest sens
deciziile nr. 216/2008 şi nr. 183/2003 ale Curţii Constituţionale. Mai
menţionează că în procedura contravenţională instanţa nu este împiedicată a
aprecia probele în integralitatea lor şi de a se pronunţa asupra vinovăţiei sau
nevinovăţiei reclamantului în funcţie de probele administrate şi consideră că
„excepţia de neconstituţionalitate (...) ar putea fi întemeiată numai în măsura
în care instanţa de judecată ar fi împiedicată să aprecieze probele în
integralitatea lor şi să solicite noi probe în vederea aflării
adevărului".
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, modificată şi completată, sunt constituţionale, astfel cum a
statuat Curtea Constituţională prin decizia nr. 349/2003 sau nr. 380/2003. Cât
priveşte dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie, invocate, consideră că
nu au incidenţă în cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, cu modificările şi completările
ulterioare. Potrivit cuprinsului încheierii de sesizare, excepţia de
neconstituţionalitate vizează ordonanţa în integralitatea sa „şi cu precădere
prevederile art. 21, 23, 24 şi 26" din aceasta.
Autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 1
alin. (3) privind principiul statului de drept şi ale art. 23 alin. (11) din
Constituţie, precum şi ale art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ultimele texte vizând
prezumţia de nevinovăţie.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
Constituţională constată că a mai examinat conformitatea dispoziţiilor
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor
faţă de aceleaşi norme constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta
cauză şi faţă de critici de neconstituţionalitate asemănătoare. De pildă, prin
Decizia nr. 349 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 780 din 6 noiembrie 2003, sau Decizia nr. 1.260 din 25
noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25
din 12 ianuarie 2009, Curtea, pentru argumentele acolo reţinute, a respins ca
neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Tot astfel,
prin Decizia nr. 490 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 401 din 28 mai 2008, Curtea a respins excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (3), art. 21 alin. (1),
art. 23 alin. (1), art. 24 alin. (1) teza întâi şi ale art. 34 alin. (1) din
acelaşi act normativ, luând în considerare critici de natura celor formulate şi
în acest dosar, astfel că atât soluţia, cât şi considerentele reţinute cu acele
prilejuri se menţin, în lipsa relevării unor elemente noi.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, excepţie ridicată de Leon-loan Rus în Dosarul nr.
16.869/211/2007 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 aprilie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi