DECIZIE Nr. 609 din 15 noiembrie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 109 alin.
1, art. 111 teza intai si art. 137 din Codul de procedura civila, precum si a
dispozitiilor art. 813 din Codul civil
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1114 din 9 decembrie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ion Tiuca - procuror
Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 109 alin. 1, art. 111 teza intai si art. 137 din Codul de
procedura civila, precum si a dispozitiilor art. 813 din Codul civil, exceptie
ridicata de Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia
in Dosarul nr. 1.587/2005 al Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.
La apelul nominal lipsesc partile, procedura de citare fiind legal
indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 24 mai 2005, pronuntata in Dosarul nr. 1.587/2005,
Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 109 alin. 1, art. 111 teza intai
si art. 137 din Codul de procedura civila, precum si a dispozitiilor art. 813
din Codul civil, exceptie ridicata de Confederatia Nationala a Sindicatelor
Libere din Romania - Fratia.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul arata ca, intrucat
art. 813 din Codul civil prevede ca donatia se face prin act autentic, in mod
cert sanctiunea ce intervine ca urmare a nerespectarii acestei conditii legale
este nulitatea absoluta a actului juridic astfel incheiat. Intr-o atare
imprejurare, desi textul de lege nu prevede in terminis, calitate procesuala
activa de a formula actiune in constatarea nulitatii absolute poate avea orice
persoana care justifica un anume interes. Or, potrivit dispozitiilor art. 109
alin. 1 si ale art. 111 teza intai din Codul de procedura civila, actiunea in
justitie poate fi pornita numai de persoana care pretinde un drept, formulare
care restrange aplicabilitatea art. 21 alin. (1) din Constitutie, in ai carui
termeni este garantata inclusiv protectia libertatilor si intereselor legitime.
Mai mult, in virtutea art. 137 din Codul de procedura civila, instanta este
obligata sa solutioneze exceptiile inaintea fondului, daca pentru judecarea lor
este nevoie sa se administreze alte dovezi decat cele necesare pentru
dezlegarea in fond a pricinii. Astfel, pretinde autorul exceptiei, judecarea cu
prioritate a exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantului in
cadrul actiunii in constatarea nulitatii absolute presupune, potrivit art. 109
alin. 1 si art. 111 teza intai din Codul de procedura civila, administrarea de
probe cu privire la dreptul acestuia de proprietate asupra bunului care a facut
obiectul donatiei, iar nu cu privire la un interes legitim pe care reclamantul
si-a intemeiat actiunea.
Normele deduse controlului de constitutionalitate aduc atingere si
dispozitiilor art. 44 din Constitutie, in masura in care impiedica proprietarul
sa obtina recunoasterea si ocrotirea dreptului sau.
Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti apreciaza exceptia de
neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca, in ceea ce priveste
art. 109 alin. 1 si art. 111 teza intai din Codul de procedura civila, acestea
nu limiteaza liberul acces la justitie consacrat de art. 21 din Constitutie,
intrucat lipsa de reglementare expresa referitoare la persoanele care justifica
un interes in promovarea unei actiuni judiciare nu poate atrage neconstitutionalitatea
dispozitiilor legale invocate. Nici critica cu privire la art. 137 alin. 2 din
Codul de procedura civila nu poate fi retinuta, atata vreme cat, in
eventualitatea acoperirii lipsurilor sau neregularitatilor de procedura
sanctionate prin admiterea unei exceptii procesuale, partea interesata are la
indemana posibilitatea formularii unei noi actiuni in justitie, in deplin acord
cu prevederile constitutionale ale art. 21 si 44.
Referitor la neconstitutionalitatea art. 813 din Codul civil, instanta apreciaza
ca absenta unei prevederi exprese cu privire la persoanele care pot invoca
nulitatea absoluta ca urmare a nerespectarii cerintei formei autentice a
contractului de donatie nu constituie temei pentru admiterea exceptiei de
neconstitutionalitate, intr-o atare situatie, legiuitorul nefiind tinut sa
indice in text toate persoanele care pot exercita actiuni de genul celor
mentionate.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele
de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Guvernul considera ca instituirea sanctiunii nulitatii absolute pentru neindeplinirea
cerintei formei autentice la incheierea contractului de donatie este suficienta
pentru a face trimitere la regimul juridic aplicabil acestei nulitati, fara a
putea considera ca nulitatea absoluta ar comporta regimuri diferite de la caz
la caz. Prin urmare, invocarea nulitatii absolute nu este legata, in cazul
contractului de donatie, de dovedirea calitatii de proprietar, ea fiind la
indemana oricarei persoane interesate, in concordanta cu prevederile
constitutionale ale art. 21 si 44. Pentru aceste motive, exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 109 alin. 1, art. 111 teza intai si
art. 137 din Codul de procedura civila, precum si a dispozitiilor art. 813 din
Codul civil este neintemeiata.
Avocatul Poporului arata ca legiuitorul poate institui, in considerarea
unor conditii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati
diferite de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la
justitie presupunand posibilitatea neingradita a celor interesati de a utiliza
aceste proceduri, in formele si modalitatile reglementate de lege. In ceea ce
priveste instituirea unor reguli referitoare la conditiile pentru valabilitatea
donatiilor (art. 813 din Codul civil), acestea nu incalca sub nici un aspect
prevederile constitutionale ale art. 21 si 44.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
109 alin. 1, art. 111 teza intai si ale art. 137 din Codul de procedura civila,
precum si dispozitiile art. 813 din Codul civil, prevederi care au urmatorul
continut:
- Art. 109 alin. 1: "Oricine pretinde un drept impotriva unei alte
persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.";
- Art. 111 teza intai: "Partea care are interes poate sa faca cerere
pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept.";
- Art. 137: "Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de
procedura, precum si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in
parte, cercetarea in fond a pricinii.
Exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul decat daca pentru judecarea lor
este nevoie sa se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a
pricinii.";
- Art. 813 din Codul civil: "Toate donatiunile se fac prin act
autentic."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile constitutionale cuprinse in:
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.";
- Art. 44 alin. (1) si (2) teza intai: "(1) Dreptul de proprietate,
precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele
acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,
indiferent de titular."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate cu privire la dispozitiile art.
109 alin. 1 si ale art. 111 teza intai din Codul de procedura civila, Curtea
constata ca pretinsa contradictie dintre aceste texte legale si prevederile
art. 21 alin. (1) din Constitutie se intemeiaza pe o viziune strict formala a
notiunii de drept, considerata distincta de notiunile de libertate si interes.
Tributar acestei viziuni, autorul exceptiei sustine ca, prin conditionarea
cererii adresate instantei judecatoresti de invocare in mod exclusiv a unui
drept care se cere a fi recunoscut, are loc o restrangere nepermisa a accesului
liber la justitie, care, in acceptiunea sa constitutionala, are ca finalitate
nu doar apararea drepturilor, ci si a libertatilor si intereselor legitime ale
persoanei.
Or, Curtea observa ca, potrivit opiniei unanim acceptate, notiunea de drept
subiectiv - in opozitie cu cea de drept obiectiv, inteleasa ca ansamblu de
reguli obligatorii care reglementeaza relatiile sociale -, este definita ca un
interes legitim, material sau moral, care confera titularului posibilitatea de
a adopta conduita necesara pentru realizarea interesului urmarit. Asadar,
dreptul si interesul nu constituie doua concepte distincte, ci primul il
implica in mod necesar pe al doilea, iar acesta din urma isi gaseste expresie
juridica in primul. De altfel, aceasta intrepatrundere conceptuala rezulta din
chiar textul art. 111 teza intai din Codul de procedura civila, a carui formula
redactionala contrazice de plano teza autorului exceptiei, intrucat promovarea
actiunii in constatare este subsecventa existentei unui interes.
In ceea ce priveste notiunea de libertate, Curtea retine ca aceasta este
definita ca posibilitatea de a face tot ceea ce nu aduce atingere dreptului
altei persoane. Prin urmare, libertatea constituie cadrul in care un drept
poate fi exercitat in mod legitim si in afara caruia valorificarea acestuia
devine abuziva si, ca atare, prohibita. Altfel spus, conceptul de libertate se
suprapune cu acela de drept valorificat legitim.
Fata de argumentele prezentate in prealabil, apare ca fiind evident faptul
ca termenii de drept (subiectiv), libertate si interes nu desemneaza concepte
autonome, ipoteza in care referirea exclusiva la drept in cuprinsul textelor de
lege criticate ar fi putut fi considerata ca o restrangere a accesului liber la
justitie, ci, dimpotriva, notiuni ale caror sfere se intrepatrund. Pe cale de
consecinta, Curtea retine ca legea procesuala civila, utilizand termenul de
drept, a inteles prin acesta atat calitatea sa de a fi exercitat in mod
legitim, asadar libertatea, cat si suportul a carui expresie juridica o
constituie, si anume interesul legitim.
Referitor la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 137 din
Codul de procedura civila si celor ale art. 813 din Codul civil, Curtea
constata ca, intrucat critica este sustinuta exclusiv prin raportare la
reglementarea cuprinsa in art. 109 alin. 1 si art. 111 teza intai din Codul de
procedura civila, in interpretarea proprie conferita acestora de autorul
exceptiei, pentru ratiunile infatisate, aceasta nu mai are suport si prin
urmare nu poate fi retinuta de instanta constitutionala.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 109 alin.
1, art. 111 teza intai si art. 137 din Codul de procedura civila, precum si a
dispozitiilor art. 813 din Codul civil, exceptie ridicata de Confederatia
Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia in Dosarul nr. 1.587/2005
al Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 15 noiembrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Madalina Stefania Diaconu