DECIZIE Nr.
594 din 21 septembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 si art. 18 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 953 din 27 noiembrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu -
judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 şi art. 18 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Intergraph Computer Services" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr.
1.181/2005 al Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios
administrativ.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a
Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 7 martie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 1.181/2005, Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de
contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 şi 18 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru.
Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială
„Intergraph Computer Services" - S.R.L. din Bucureşti într-un proces având ca obiect o cerere de reexaminare a modului de
stabilire a taxei judiciare de timbru.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate autorul
acesteia susţine, în esenţă, că cele două texte de lege criticate contravin
dispoziţiilor constituţionale invocate, deoarece „dau posibilitatea instanţelor
de judecată să stabilească taxele judiciare de timbru în sarcina şi în lipsa
unei părţi care nu a formulat cerere de reexaminare, fără să acorde acesteia
posibilitatea de a-şi formula apărări şi de a contesta măsura în căile ordinare
sau extraordinare de atac, creând şi un dezechilibru procesual pentru un
intervenient accesoriu, atât faţă de persoana titulară a cererii de
reexaminare, cât şi faţă de persoana care are simpla calitate de pârât, dar mai
ales dând naştere unui dezechilibru procesual chiar între cele două forme de
intervenţie voluntară, deşi au scop şi finalitate distincte".
Pentru aceste motive autorul excepţiei solicită a se
declara neconstituţional art. 10 din Legea nr. 146/1997, interpretat în sensul
că este aplicabil şi cererilor de intervenţie accesorie, precum şi art. 18 din
aceeaşi lege, prin care instanţa învestită cu soluţionarea cererii de
reexaminare ar avea posibilitatea să dispună şi cu privire la obligaţia de
timbrare şi pentru partea care nu a formulat cerere de
reexaminare.
Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de
contencios administrativ apreciază că excepţia
este neîntemeiată, dar şi inadmisibilă. Este neîntemeiată, deoarece petenta
având calitatea de intervenientă în litigiul dedus judecăţii are obligaţia,
potrivit art. 10 din Legea nr. 146/1997, să plătească taxa de timbru stabilită
pentru reclamantă, după parcurgerea procedurii legale instituite de art. 18 din
aceeaşi lege. Consideră că excepţia este inadmisibilă, întrucât Curtea Constituţională
s-a mai pronunţat cu privire la constituţionalitatea celor două texte de lege.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră
excepţia neîntemeiată, deoarece obiectul textelor de lege criticate îl
constituie o normă procedurală care reglementează soluţionarea cererii de
reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei de timbru. Aceste norme
reprezintă un incident procedural prealabil antamării fondului de către
instanţa de judecată, autorul excepţiei făcând abstracţie de această
particularitate esenţială. In condiţiile în care în discuţie este o chestiune
prealabilă, soluţionarea acesteia este guvernată de principiul celerităţii care
ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralităţii şi
contradictorialităţii, a obligativităţii citării părţilor, ca şi a
posibilităţii exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluţionare
a cererii de reexaminare.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile de lege sunt constituţionale, invocând în acest sens
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate,
raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), precum şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 10 şi 18 din Legea nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 173
din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. I pct. 12 din Legea nr.
195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003
privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26
mai 2004.
Prevederile criticate au următorul conţinut:
- Art. 10: „Cererile reconvenţionale,
cererile de intervenţie şi de chemare în garanţie se taxează după regulile
aplicabile cererii sau acţiunii principale.";
- Art. 18: „(1)
Determinarea cuantumului taxelor judiciare de
timbru se face de către instanţa de judecată sau, după caz, de Ministerul
Justiţiei.
(2) Impotriva modului de stabilire a taxei judiciare
de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen
de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicării sumei
datorate.
(3) Cererea se soluţionează în camera de consiliu de
un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere irevocabilă.
(4) In cazul admiterii integrale sau parţiale a
cererii de reexaminare, taxa de timbru se restituie total ori, după caz,
proporţional cu reducerea sumei contestate."
Textele constituţionale considerate a fi încălcate
sunt: art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 - tratatele
internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la
justiţie, art. 24 - dreptul la apărare, art. 124 alin. (2) - înfăptuirea
justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că prevederile legale criticate au mai format obiectul controlului de
constituţionalitate raportate la aceleaşi texte constituţionale invocate în cauza
de faţă. Astfel, asupra constituţionalităţii prevederilor art. 10 din Legea nr.
146/1997, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 177 din 8 mai 2003, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 27 mai 2003, reţinând că diferenţa de tratament juridic
pentru părţile aflate într-un litigiu se justifică prin inexistenţa unor
situaţii identice în care s-ar afla acestea. Simpla calitate de părţi în
acelaşi proces nu este de natură să ducă la altă concluzie. De altfel, părţile
într-un proces îndeplinesc roluri şi au poziţii diferite. De aceea, partea care
introduce o acţiune sau o cerere în instanţă trebuie să achite anticipat taxa
de timbru, aceasta urmând să fie suportată, la sfârşit, de cel care pierde
procesul.
Prin aceeaşi decizie Curtea a decis că accesul la
justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi, implicit, realizarea
unor drepturi pe cale judecătorească, în mod gratuit. In cadrul mecanismului
statului funcţia de restabilire a ordinii de drept, care se realizează şi prin
instanţele judecătoreşti, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri
sunt suportate de la bugetul de stat.
Cu privire la constituţionalitatea art. 18 din Legea
nr. 146/1997, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 164 din 22 martie 2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 561 din 30 iunie 2005.
Curtea a constatat că art. 18 din Legea nr. 146/1997
reglementează competenţa şi procedura în materia taxelor judiciare de timbru,
potrivit abilitării conferite legiuitorului prin dispoziţiile art. 126 alin.
(2) din Constituţie. Intrucât nu este vorba despre un litigiu privind fondul
dreptului, nu îşi găsesc aplicare mijloacele şi garanţiile procesuale prevăzute
de art. 21 alin. (3) din Constituţie. Aşa fiind, procedura aplicabilă în acest
caz are ca finalitate satisfacerea imperativului celerităţii, şi prin aceasta
derogă de la dreptul comun.
Curtea a reţinut, de asemenea, că procedura
reexaminării modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru este o
procedură incidenţă în desfăşurarea unui proces, care în principiu se
realizează cu respectarea condiţiei publicităţii impuse de art. 127 din
Constituţie, condiţie ce nu are însă un caracter absolut, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la aceasta.
Atât considerentele, cât şi soluţia acestor decizii
sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi de
natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii în materie.
Pentru motivele expuse mai sus,
în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 10 şi art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare
de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Intergraph Computer
Services" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.181/2005 al Tribunalului
Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu