Decizia Nr.593 din 26.09.2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Veronica Amzărescu (Mesaros) în Dosarul nr. 30.880/3/2014** al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care constituie obiectul Dosarului nr. 3.085D/2016 al Curţii Constituţionale. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a transmis punctul său de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că aceasta este neîntemeiată. De asemenea, autoarea excepţiei a transmis concluzii scrise în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate, arătând, în esenţă, că textul de lege criticat este lipsit de precizie şi claritate, întrucât legiuitorul ar fi trebui să prevadă că situaţia în care instanţa de judecată a obligat unitatea deţinătoare să emită o decizie privind acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent sub forma de acţiuni la societăţi comerciale într-o anumită valoare indicată de instanţă este diferită de cea în care prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 s-a dispus acordarea de despăgubiri în bani.4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât respectarea exigenţelor principiului egalităţii în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului aplicabil celor cărora li se aplică în perioada în care legea este în vigoare.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 26 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 30.880/3/2014**, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Veronica Amzărescu (Mesaros) într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului introdus împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Bucureşti cu privire la o decizie de compensare în puncte emisă de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional în măsura în care valoarea sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi cuprinsă în titlurile de despăgubire este inferioară valorii stabilite în conformitate cu art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, întrucât despăgubirea nu se raportează în mod rezonabil la valoarea bunului, ceea ce este în contradicţie cu cele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului care, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Preda împotriva României, a statuat că, în cazul privării de proprietate, imperative de ordin general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale a bunului, cu condiţia ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului. De asemenea, se susţine că prevederile de lege sunt neconstituţionale în măsura în care nu conferă persoanei îndreptăţite la despăgubire, conform unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, dreptul de opţiune între a accepta suma de bani stabilită prin acea hotărâre şi a uza de procedura prevăzută de art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013. Prin lipsa acestei posibilităţi se creează o discriminare nejustificată între persoanele îndreptăţite în favoarea cărora s-a emis o decizie de despăgubire de către entitatea învestită cu soluţionarea notificării ca urmare a obligării acesteia de către instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive şi irevocabile prin care s-a stabilit calitatea de persoană îndreptăţită, întinderea dreptului de proprietate şi valoarea corespunzătoare imobilului care nu poate fi restituit în natură, pe de o parte, şi persoanele îndreptăţite cărora li s-a emis o decizie de despăgubire de către entitatea învestită cu soluţionarea notificării fără a exista o asemenea hotărâre judecătorească prin care să fie obligată în acest sens, pe de altă parte. În situaţia în care prima categorie de persoane nu are dreptul de a opta între suma stabilită prin hotărârea judecătorească şi procedura de evaluare aplicabilă celei de-a doua categorii se încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în drepturi. Arată că acest principiu era respectat prin Legea nr. 10/2001, ale cărei Norme de aplicare permit persoanelor cărora li s-a emis o decizie în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile să opteze între suma de bani stabilită prin hotărârea judecătorească şi cea rezultată din evaluarea imobilului conform normelor în vigoare la momentul apariţiei Legii nr. 247/2005. Or, prin Legea nr. 165/2013 nu se mai permite acest drept de opţiune între suma stabilită prin hotărâre judecătorească şi cea rezultată din evaluarea conform noii legi, motiv pentru care se susţine că se încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi cel al echităţii despăgubirilor.7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.10. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale menţionate de autoarea excepţiei. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de părţi la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 41 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul conţinut: „(1) Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, precum şi a sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face în termen de 5 ani, în tranşe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014. (2) Cuantumul unei tranşe nu poate fi mai mic de 5.000 lei.(3) Pentru îndeplinirea obligaţiilor stabilite la alin. (1), Comisia Naţională emite titluri de despăgubire, prin aplicarea procedurii specifice Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.(4) Titlul de plată se emite de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în condiţiile alin. (1) şi (2) şi se plăteşte de către Ministerul Finanţelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere. (5) Obligaţiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor executa potrivit art. 21."14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) care consacră principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, şi în art. 44 alin. (1) şi (3) privind dreptul de proprietate privată. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că art. 41 din Legea nr. 165/2013, criticat în cauza de faţă, reglementează, la alin. (1), situaţiile de tranziţie apărute în ceea ce priveşte dosarele de despăgubiri care au fost soluţionate sub imperiul reglementării legale anterioare, dar pentru care nu s-a realizat plata propriu-zisă a sumelor de bani reprezentând despăgubiri. Este vorba despre sumele cuvenite în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, precum şi despre sumele stabilite prin hotărâri judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a legii menţionate. Legiuitorul a stabilit că plata acestor sume se va face în termen de 5 ani, în tranşe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014. Alin. (2) al art. 41 din lege dimensionează cuantumul unei tranşe. Iniţial, textul a fixat cuantumul minim al unei tranşe ca fiind 5.000 lei, acesta fiind majorat la 20.000 lei prin Legea nr. 251/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.055 din 28 decembrie 2016. Următoarele alineate ale art. 41 cuprind regulile procedurale cărora Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor trebuie să li se conformeze în vederea emiterii titlurilor de despăgubire, respectiv de plată corespunzătoare. 16. Autoarea excepţiei susţine, în esenţă, că prevederile art. 41 din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituţionale în măsura în care valoarea sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi cuprinsă în titlurile de despăgubire emise subsecvent acestora este inferioară valorii care ar fi rezultat din aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, care instituie sistemul evaluării imobilelor, în vederea stabilirii despăgubirilor, prin raportare la valorile cuprinse în grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a legii. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că despăgubirea nu se raportează în mod rezonabil la valoarea bunului, prevederile de lege criticate fiind neconstituţionale în măsura în care nu conferă persoanei îndreptăţite la despăgubire, conform unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, dreptul de opţiune între a accepta suma de bani stabilită prin acea hotărâre şi a uza de procedura prevăzută de art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013. 17. Curtea apreciază că, astfel motivată, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, fiind argumentată prin prisma unei omisiuni de reglementare, având în vedere că autoarea excepţiei este nemulţumită de lipsa unei prevederi legale în cuprinsul Legii nr. 165/2013 care să îi permită să aleagă între valoarea stabilită de instanţa de judecată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 şi cea care ar fi acordată ulterior acestui moment ca urmare a luării în considerare a valorilor cuprinse în grila notarială valabilă în momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Or, lipsa din cuprinsul unui act normativ a unei prevederi care, în opinia autoarei excepţiei, ar fi aptă să îi creeze o situaţie mai avantajoasă nu reprezintă un viciu de constituţionalitate pe care Curtea să îl poată sancţiona. În ipoteza în discuţie, Curtea reţine că, astfel cum a statuat în jurisprudenţa sa, faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, sau Decizia nr. 395 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 1 august 2014). Prin urmare, imposibilitatea de a opta între două variante de despăgubire, prevăzute de două acte normative distincte şi succesive, respectiv Legea nr. 247/2005 şi Legea nr. 165/2013, reprezintă voinţa legiuitorului, care a acţionat în marja sa de apreciere, recunoscută de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin cele statuate în Hotărârea din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, o astfel de lipsă de reglementare neputând fi complinită pe calea unui control de constituţionalitate, în considerarea dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Veronica Amzărescu (Mesaros) în Dosarul nr. 30.880/3/2014** al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 septembrie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu