DECIZIE Nr. 59
din 15 ianuarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (2) si (3) din Ordonanta
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 98 din 18 februarie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Zamfy Modern Conf" - S.R.L. Focşani în Dosarul nr.
195/44/2008 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia de contencios administrativ şi
fiscal.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece
prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile art. 44, 56 şi 126 din
Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 29 aprilie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 195/44/2008, Curtea
de Apel Galaţi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27
alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Zamfy Modern Conf"
- S.R.L. Focşani în cauza ce are ca obiect judecarea cererii formulate de
autorul excepţiei pentru anularea unui act administrativ.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate,
autorul acesteia susţine că art. 27 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului
nr. 92/2003 contravine dispoziţiilor art. 44, 56 şi 126 din Constituţie,
deoarece textul de lege instituie o procedură prealabilă intentării unui proces
în contencios administrativ.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia de contencios
administrativ şi fiscal consideră că excepţia de
neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece autoritatea administrativă se
substituie instanţei de judecată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că textul de
lege nu instituie o procedură prealabilă intentării unui proces în contencios
administrativ, ci reglementează răspunderea solidară a anumitor categorii de
persoane.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea
nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), al art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 27 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 513
din 31 iulie 2007. Textul de lege criticat are următoarea redactare:
- Art. 27: „(2) Persoana
juridică răspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil în condiţiile
prezentului cod sau declarat insolvent dacă, direct ori indirect, controlează,
este controlată sau se află sub control comun cu debitorul, dacă desfăşoară
efectiv aceeaşi activitate sau aceleaşi activităţi ca şi debitorul şi dacă este
îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) dobândeşte, cu orice titlu, dreptul de
proprietate asupra unor active corporale de la debitor, iar valoarea contabilă
a acestor active reprezintă cel puţin jumătate din valoarea contabilă netă a
tuturor activelor corporale ale dobânditorului;
b) are raporturi comerciale contractuale cu
clienţii şi/sau cu furnizorii, alţii decât cei de utilităţi, care, în proporţie
de cel puţin jumătate, au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul;
c) are raporturi de muncă sau civile de prestări de
servicii cu cel puţin jumătate dintre angajaţii sau prestatorii de servicii ai
debitorului."
(3) In înţelesul alin. (2), termenii şi expresiile
de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) control - majoritatea drepturilor de vot, fie în adunarea generală a
asociaţilor unei societăţi comerciale ori a unei asociaţii sau fundaţii, fie în
consiliul de administraţie al unei societăţi comerciale ori consiliul director
al unei asociaţii sau fundaţii;
b) control indirect - activitatea prin care o persoană exercită controlul prin una sau
mai multe persoane."
Autorul excepţiei susţine că prevederile legale
criticate sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile constituţionale ale
art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 56 referitor la
contribuţii financiare şi art. 126 referitor la instanţele judecătoreşti.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
Dispoziţiile art. 27 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului
nr. 92/2003, instituie răspunderea solidară a persoanei juridice cu debitorul
declarat insolvabil sau declarat insolvent, dacă această persoană controlează,
este controlată sau se află sub control comun cu debitorul, dacă desfăşoară
efectiv aceeaşi activitate sau aceleaşi activităţi ca şi debitorul şi dacă mai
este îndeplinită cel puţin una dintre condiţiile enumerate la lit. a)-c) ale
textului criticat. Totodată, alin. (3) al aceluiaşi articol din ordonanţă
prevede semnificaţia unor termeni şi expresii, şi anume „control" şi „control indirect". Rezultă că
aceste prevederi legale nu instituie vreo procedură prealabilă intentării unui
proces în contencios administrativ şi nu au nicio legătură cu obligaţia
cetăţenilor de a contribui prin taxe şi impozite la cheltuielile publice. In
consecinţă, invocarea, în susţinerea excepţiei, a dispoziţiilor art. 56 şi 126
din Constituţie este, sub aspectul criticilor de neconstituţionalitate,
irelevantă.
Curtea reţine, totodată, că susţinerile autorului
excepţiei referitoare la neconstituţionalitatea prevederilor legale criticate
faţă de art. 44 din Constituţie sunt neîntemeiate. Prin Decizia nr. 1.294 din 2
decembrie, 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 22 decembrie 2008, Curtea a constatat că art. 44 alin. (8) din Constituţie nu este încălcat.
Soluţia legislativă prevăzută de art. 27 alin. (2) şi (3) din ordonanţă este
justificată de natura deosebită a obligaţiilor fiscale şi de ocrotirea
interesului public.
Pentru considerentele expuse,
în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 27 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003
privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Zamfy Modern Conf" - S.R.L. Focşani în Dosarul nr. 195/44/2008 al Curţii
de Apel Galaţi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 ianuarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta