DECIZIE   Nr. 913 din 16 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 720 din 23 octombrie 2008

Ioan Vida                                         - preşedinte

Nicolae Cochinescu                         -judecător

Acsinte Gaspar                                -judecător

Ion Predescu                                   -judecător

Tudorel Toader                                -judecător

Puskas Valentin Zoltan                    -judecător

Augustin Zegrean                            -judecător

Simona Ricu                                    - procuror

Ioana Marilena Chiorean                 - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Narcis Iacob în Dosarul nr. 642/105/2008 al Tribunalului Prahova - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către părţile Jean-Marian Călinoiu şi Bogdan-Emil Ionescu prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate şi cheltuieli de judecată, anexând la aceasta o împuternicire avocaţială şi o factură fiscală.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, întrucât o astfel de cerere poate fi făcută numai în faţa instanţei de judecată, iar nu şi a Curţii Constituţionale.

Curtea, deliberând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, respinge cererea formulată de părţile Jean-Marian Călinoiu şi Bogdan-Emil Ionescu, deoarece regulile de procedură civilă referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată nu sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.286D/2008, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică, ridicată de Raed Dahabreh în Dosarul nr. 53/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Şerban Nicolae pentru Societatea Comercială „Robinson" - S.A. din Predeal, cu delegaţie la dosar, lipsă fiind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.180D/2008 şi nr. 1.286D/2008, având în vedere identitatea de obiect a acestora.

Consilierul juridic al Societăţii Comerciale „Robinson" - S.A. şi reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.286D/2008 la Dosarul nr. 1.180D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Având cuvântul, consilierul juridic al Societăţii Comerciale „Robinson" - S.A. din Predeal solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având   în   vedere   actele   şi   lucrările   dosarelor,   constată următoarele:

Prin Incheierea din 7 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 642/105/2008, şi prin Incheierea din 6 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 53/62/2008, Tribunalul Prahova - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Narcis Iacob şi de Raed Dahabreh în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de ordonanţe preşedinţiale.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât ordonanţa preşedinţială se poate da şi fără citarea părţilor, situaţie în care acestea nu se pot apăra, iar accesul lor la justiţie este evident încălcat. Pe de altă parte, susţin că textul criticat permite judecătorului, pe calea unei proceduri sumare, să dispună printr-o hotărâre judecătorească măsuri obligatorii, fără cercetarea tuturor elementelor reale ale raportului juridic dintre părţi.

Tribunalul Prahova - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi-au exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 581 din Codul de procedură civilă, cu următorul conţinut:

„Instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului dreptului.

Ordonanţa va putea fi dată şi fără citarea părţilor şi chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de urgenţă şi cu precădere. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanţei se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.

Ordonanţa este vremelnică şi executorie. Instanţa va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea unui termen."

Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi respectarea Constituţiei şi a legilor, ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 57 referitoare la exercitarea drepturilor şi libertăţilor cu bună-credinţă şi ale art. 123 privind înfăptuirea justiţiei. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 5 şi 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la libertate şi la siguranţă, respectiv la dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate Curtea reţine că s-a pronunţat în numeroase cauze asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă. Astfel, prin Decizia nr. 426/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 11 iunie 2007, s-a reţinut că dispoziţiile criticate instituie o procedură specială potrivit căreia instanţa de judecată poate dispune, prin ordonanţă preşedinţială, luarea unor măsuri cu caracter vremelnic a căror urgenţă este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor drepturi sau interese legitime. Prin procedura de urgenţă instituită de art. 581 din Codul de procedură civilă nu numai că nu se aduce vreo îngrădire dreptului persoanei la apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, se creează posibilitatea pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justiţiei în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Totodată, prin Decizia nr. 153/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 24 iunie 2005, Curtea a respins critica referitoare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece dispoziţiile criticate nu sunt aplicabile doar unei sau unor categorii de persoane aprioric determinate, ci oricărei persoane aflate în situaţiile menţionate în ipoteza normei, neavând caracter discriminatoriu, egalitatea de tratament justificându-se doar când subiectele de drepturi se găsesc în situaţii similare, situaţiile diferite impunând soluţii legislative diferite. Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că nu sunt încălcate nici prevederile art. 53 din Constituţie.

Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru aceleaşi motive, Curtea constată că prin dispoziţiile de procedură civilă care reglementează instituţia ordonanţei preşedinţiale nu se aduce atingere prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi respectarea Constituţiei şi a legilor, celor ale art. 123 privind înfăptuirea justiţiei şi nici celor ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Pe de altă parte, dispoziţiile constituţionale ale art. 57 referitoare la exercitarea drepturilor şi libertăţilor cu bună-credinţă şi cele ale art. 5 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la libertate şi la siguranţă nu au pertinenţă în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Narcis Iacob în Dosarul nr. 642/105/2008 al Tribunalului Prahova - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi de Raed Dahabreh în Dosarul nr. 53/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 septembrie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean